Politica de mediu trebuie să stimuleze, nu să blocheze politica de dezvoltare!
În contextul crizei din Ucraina și al presiunilor uriașe la adresa securității energetice, Senatul României a adoptat un proiect de lege care înlesnește finalizarea unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate pentru a proteja mediul. Pe scurt, proiectul legislativ propune scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor protejate dacă pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate prin Hotărâre a Guvernului sau prin Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice. Sunt vizate, în mod direct, două hidrocentrale din Defileul Jiului și hidrocentrala de la Răstolița, din județul Mureș, aflate la un stadiu de execuție de peste 90%.
Argumentul opozanților acestui proiect – acela că aceste investiții afectează ariile protejate fără a rezolva deficitul de producție de energie pe care România îl are acum – este un argument slab, ca să nu îl numim altfel. Chiar dacă investițiile nu vor rezolva pe deplin problemele energetice ale țării, este mai mult decât evident că ele vor reduce substanțial deficitul de producție de energie și vor îmbunătăți mixul energetic național. Sunt propuse investiții alternative – precum panouri fotovoltaice instalate pe terenuri degradate și pe acoperișuri de case sau crearea de noi capacități pentru energia eoliană. De acord cu aceste investiții, dar de ce să alegem abordarea sau – sau în loc de și – și? Că doar nu ne temem de un exces de producție de energie… De adăugat în logica intervenției și faptul că în toate cazurile menționate – deci și în cazul energiei hidro – vorbim de energie verde și prietenoasă cu mediul!
De când activez în Comisia de Mediu a Senatului României, am votat pentru zeci, poate chiar sute de inițiative care protejează mediul și pun în acord legislația națională cu cea europeană. Să nu cădem totuși în capcana extremelor! Întreaga Europă își caută acum soluții de securitate energetică și relaxează ambițiile Green Deal și e inacceptabil ca noi să stăm să privim impasibili la drobul de sare care stă să cadă! Sunt de acord că avem nevoie de front comun pentru a lupta cu poluarea, cu deșeurile, cu rablele, cu vânzarea abuzivă a lemnului brut ș.a.m.d. De aici până la a spune stop până și dezvoltării de energie verde, într-un context cu totul și cu totul special, mi se pare că e o exagerare sau chiar o linie roșie.
Nu în ultimul rând, aș puncta faptul că mediul se adaugă, nu se substituie, celorlalte două componente ale dezvoltării durabile, cea economică și cea socială. A nu te putea hotărî cu privire la linia de demarcație între cele trei componente înseamnă, de fapt, a te hotărî să nu faci nimic. Ceea ce este cu totul inacceptabil astăzi!
