Fostul prefect liberal al județului Argeș, Dragoș Predescu, a revenit în spațiul public cu o postare despre situația de la Spitalul Județean de Urgență Pitești, adoptând un discurs moralizator și revendicând o falsă poziție de apărător al pacienților. Tonul și conținutul mesajului său contrastează însă flagrant cu realitatea faptelor din perioada în care conducea Instituția Prefectului, perioadă în care deciziile administrative luate sub semnătura sa au blocat investiții vitale din sănătatea argeșeană.
În postarea sa, Predescu acuză conducerea Consiliului Județean Argeș de aroganță și ipocrizie, reproșând că ar minimaliza nemulțumirile pacienților și sugerând că „nu toată lumea poate fi mulțumită” de actul medical. Fostul prefect omite însă complet un episod esențial: blocajele grave produse chiar de Prefectură în mandatul său, blocaje care au pus efectiv vieți în pericol.
Hotărârea atacată care a paralizat spitalele din Argeș
În cursul anului 2024, Consiliul Județean Argeș a adoptat o hotărâre prin care erau alocate fonduri pentru investiții în 77 de localități și cinci spitale din județ, printre care și Spitalul Județean de Urgență Pitești. Documentul prevedea, printre altele, achiziționarea unui nou sistem hemodinamic necesar funcționării angiografului, echipament esențial pentru tratarea pacienților cu infarct miocardic acut.
Instituția Prefectului, condusă la acel moment de Dragoș Predescu, a atacat hotărârea în instanță, suspendând de facto aplicarea acesteia. Consecința directă a fost blocarea tuturor investițiilor incluse, inclusiv a celor din sănătate, deși procedurile fuseseră respectate, documentele fuseseră publicate cu transparență, iar contractele erau deja semnate.
Primul termen de judecată a fost stabilit abia pentru 14 ianuarie 2025, lăsând sistemul medical argeșean într-un blocaj total timp de luni de zile.
Angiograful s-a stricat. Pacienții au fost trimiși la București
Între timp, exact temerile medicilor s-au adeverit. Vechiul sistem hemodinamic al angiografului de la Spitalul Județean de Urgență Pitești s-a defectat definitiv, iar echipamentul nu mai poate fi utilizat. Din această cauză, timp de o săptămână, toți pacienții cu infarct miocardic acut au fost trimiși la București, cu riscuri majore pentru viața lor.
Medicul cardiolog Elvis Boțu, specialist în Laboratorul de Angiografie al spitalului, a explicat public că lipsa sistemului hemodinamic face imposibilă tratarea în siguranță a pacienților critici, subliniind că „orice minut de întârziere crește riscul de deces”. Practic, Spitalul Județean Pitești a fost scos temporar din Programul Național pentru Tratamentul Infarctului Miocardic Acut, program care funcționa non-stop și salva vieți.
„Blocaj cu rea-voință”, spune Consiliul Județean
Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a declarat public că solicitarea pentru achiziția noului sistem fusese transmisă oficial de spital prin adrese scrise, că toate procedurile legale au fost respectate și că singurul motiv pentru care echipamentul nu a putut fi plătit a fost atacarea hotărârii de către Prefectură.
În același timp, blocajul nu a afectat doar Spitalul Județean. Alte unități medicale din Argeș – Spitalul de Pneumologie Valea Iașului, Spitalul de Geriatrie Ștefănești, Spitalul de Recuperare Brădet și Spitalul de Pediatrie Pitești – au rămas fără investiții esențiale din cauza aceleiași acțiuni administrative.
Lecții de moralitate după ce viața pacienților a fost pusă în pericol
În acest context, discursul actual al lui Dragoș Predescu despre „grija față de pacienți” și „calitatea actului medical” este profund ipocrit. Faptele arată că, în timpul mandatului său, deciziile Instituției Prefectului au contribuit direct la blocarea unor investiții critice, cu efecte dramatice asupra pacienților aflați în stare gravă.
A vorbi astăzi despre empatie și responsabilitate, fără nicio asumare a consecințelor deciziilor administrative luate ca prefect, ridică semne serioase de întrebare privind buna-credință a demersului. În sănătate, morala nu se face din postări pe Facebook, ci din decizii care permit medicilor să salveze vieți, nu care îi obligă să trimită pacienții pe drumuri, cu riscuri majore.
