An de an, în prima zi de vineri după Paşti, ortodoxia sărbătoreşte „Izvorul Tămăduirii”. Este o sărbătoare dedicată exclusiv Maicii Domnului şi are la baza o legendă potrvit căreia, apa unui izvor a vindecat, prin intermediul Maicii Domnului, un orb.
Legenda spune că într-o zi, Leon I înainte de a ajunge împărat , se plimba liniştit printr-o pădure situată în preajma Constantinopolului. În timp ce îşi facea plimbarea, Leon I întâlneşte un bătrân orb care îi cere apă şi să-l ducă la cetate. A căutat Leon apă prin pădure dar nu a găsit-o şi tot căutând un izvor din care să îi poată aduce apă bătrânului orb, viitorul împărat a auzit vocea Maicii Domnului care i-a spus: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.
Leon a ascultat vocea Maicii Domnului şi a găsit izvorul din care bătrânul orb a băut apă şi apoi faţa i-a fost spălată iar prin spălare vederea i-a revenit. Aşa se face că în momentul în care ajunge împărat Leon construieşte lângă izvorul care i-a redat orbului vederea, o biserică pe care o va botaza „Izvorul Tămăduirii”. De puterile vindecătoare ale acestui izvor ar fi beneficiat mii de oameni printre care şi împăratul Iustinian . Ca semn de recunoştinţă el a ridicat lângă izvorul pe care Maica Domnului l-a binecuvântat şi l-a transformat într-un izvor de leac, o biserică şi mai mare decât cea pe care a construit-o împăratul Leon numai că această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopolului.
Despre izvoare făcătoare de minuni s-a vorbit şi se tot vorbeşte că ar exista şi pe teritoriul Argeşului. În comuna Merişani, în apropierea localităţii Vâlcele Crâmpotani, într-un cadru natural desprins parcă din poveştile cu zâne bune, se află „cele 7 izvoare tămăduitoare”. Legendele spun că despre puterea tămăduitoare a acestor izvoare ar fi ştiut şi Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş şi Mihnea Turcitu care în timp ce mergeau de la Mânăstirea Cotmeana spre Mânăstirile Tutana şi Curtea de Argeş, se opreau la „cele 7 izvoare” să bea apă de leac şi să-şi facă rugaciunile. În lupta de la Rovine, Mircea cel Bătrân a otrăvit apele şi s-a retras la aceste izvoare unde apele i-au întărit pe oştenii săi, care ulterior au biruit oastea foarte numeroasă a sultanului Baiazid.
Cât priveşte sărbătoarea “Izvorul Tămăduirii”, în această zi, după Sfânta Liturghie , se săvârşeşte slujba sfinţirii apei, cunoscută sub numele de Aghiasma Mică.
