Prețul spot al energiei electrice, tranzacționată marți pentru livrare miercuri, este, din nou, cel mai mare din Europa, lucru care deja nu mai este o știre – s-a întâmplat în mai multe rânduri în ultima vreme. Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare din data de 18 august este de 130 de euro/MWh, la fel ca cel din Ungaria și, repetăm, cel mai mare din Europa.
Prețul spot al energiei electrice a crescut accentuat pe piața de la București, și chiar dacă vorbim despre o tendință europeană, totuși piața din România a cunoscut diferențe de preț semnificative față de cele europene în unele zile.
Ultimele date lunare: în iulie prețul mediu spot a fost de 462 de lei, evident cel mai mare preț din istorie, de două ori și jumătate față de prețul din urmă cu an. Ca medie a primelor șapte luni, prețul mediu al pieței pentru ziua următoare a fost de 316 de lei/MWh, cu 92 % peste media primelor șapte luni din anul trecut – deci aproape dublu. Evident, vorbim tot despre un maxim istoric. Și, cu siguranță, aceste niveluri vor fi depășite de media pe luna august.
Problema este că prețul spot, prețul PZU, devine din ce în ce mai important pentru factura consumatorilor finali, pentru că această piață a ajuns din ce în ce mai extinsă, în detrimentul piețelor cu vânzare la termen. Practic, mare parte din energia electrică pe care o plătesc acasă consumatorii casnici, să zicem, fie că sunt în piața concurențială, fie că sunt în serviciul universal, a fost cumpărată din această piață spot, unde prețurile, după luni de zile de creșteri susținute, sunt la niveluri astronomice. Clienții casnici au însă negociate prețuri fixe cu furnizorii lor, în general pe un an (șase luni pentru serviciul universal), ceea ce înseamnă că, atunci când va trece perioada aceasta, vor avea parte de prețuri mult mai mari, care vor reflecta achizițiile din PZU.
