În ultimii ani s_au alocat fonduri substanţiale pentru derularea unor programe care aveau sau trebuiau să aibă ca scop integrarea comunităţilor de romi şi implementarea unor măsuri menite să scoată aceste comunităţi din zona sărăciei absolute şi a analfabetismului. Proiectele finanţate atât din bani publici cât şi din bani europeni nu au avut până acum efectele scontate. Conform recensământului din 2011 în judeţul Argeş, peste 79, 6 % din romii cu vârsta de peste 30 de ani sunt analfabeţi şi ca urmare, şansa lor de integrare socială şi pe piaţa muncii este practic nulă.
Situaţia analfabetismului în rândul populaţiei rome este ceva mai mică pentru cei cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani . În acest caz procentul de analfabeţi se situează undeva în jurul a 26% dar destul de îngrijorător ca mărime.
Potrivit inspectorului general al ISJ Argeş, Dumitru Tudosoiu, la nivelul inspectoratului sunt parafate şi în derulare o serie întreagă de proiecte şi parteneriate, inclusiv cu partidele politice care reprezintă comunitatea romă, pentru a determina familiile de romi să îşi trimită copiii la şcoală. Nu este vorba despre mici stimulente materiale ocazionale ci de proiecte europene. Generalul Tudosoiu spune că un astfel de proiect care permitea alocarea fiecărui copil de etnie romă care nu mergea la şcoală, o bonificaţie lunară de 200 de lei pe lună şi rechizite în aşa fel încât familia să fie stimulată şi ulterior conştientizată că singura cale de a ieşi din starea de sărăcie şi marginalizare este educaţia, a fost derulat la şcoala din Stâlpeni şi la o şcoală din Costeşti. Chiar şi cu bani şi rechizite oferite gratis, familiile de romi s-au lăsat convinse cu greu să-şi trimită copii la şcoală pentru ca la finalul proiectului acestea să nu înţeleagă de fapt nimic din proiect. Căci după ce nu au mai primit bani pentru educaţia copiilor, părinţii acestora nu i-au mai trimis la şcoală. O spune clar chiar inspectorul şef al ISJ Argeş, Dumitru Tudosoiu care a adăugat că în zonele defavorizate stimulentul principal ar fi cel financiar, lucru total nepotrivit în opinia domniei sale dar firesc dacă se ţine cont de faptul că părinţii acelor copii sunt ei înşişi analfabeţi şi în imposibilitatea de a înţelege rostul şi rolul educaţiei.
Una peste alta, inspectorul general al ISJ Argeş, Dumitru Tudosoiu, spune că nu va fi posibilă, indiferent de felul strategiei naţională pentru educaţie care s-ar putea realiza, alocarea continuă a unor sume de bani pentru a-i plăti astfel pe părinţi ca să-şi trimită copiii la şcoală. Şi astfel situaţia comuntăţii rome dar şi impactul ei asupra întregii socieţi se va perpetua în viitor şi ca urmare riscăm să rămânem, ca popor, în aceiaşi zonă gri a Europei.
Cât priveşte absenteismul sever şi abadonul în rândul elevilor,indiferent de etnia din care fac parte, cele mai mari probleme la nivelul judeţului Argeş apar în zona liceelor tehnologice. Analizele făcute de ISJ Argeş scot la iveală o realitate uneori prea crudă. Există familii atât de sărace încât nu pot achita transportul copiilor la şcoală chiar dacă acesta este ulterior decontat de stat. În plus, au fost descoperite cazuri în care părinţii erau practic întreţinuţi de copiii lor care munceau cu ziua şi nu mai vorbim aici doar despre copiii de etnie romă şi despre copii în general. Şi chiar dacă absenteismul şi abandonul şcolar nu reprezintă o caracteristică specifică poporul român , aceste două fenomene fiind prezente în toate ţările lume, inspectorul general, Dumitru Tudosoiu, este de părere că motivul pentru care copiii abandonează şcoală , diferit în România faţă de alte ţări, devine o caracteristică naţională. Din păcate, la nivel de societate aceste fenomene nu sunt percepute ca fiind ameninţătoare deşi ele definesc modelul societăţii românesti din viitorul foarte apropiat şi deşi există o mulţime de ONG-uri care au copiii ca obiect de activitate, acţiunea lor este dacă nu inexistentă, cel puţin de neobservat.
