Este de departe cel mai paradoxal moment din istoria sistemul sanitar românesc. Au fost tăieri salariale brutale pe vremea Guvernului Boc și nimeni nu a scos nici măcar un sunet de protest. Nu avea, probabil, niciun rost din moment ce însuși șeful statului de la acea dată, Traian Băsescu, îi invitase pe medici să plece din țară dacă vor un trai decent.
Anul acesta, guvernanții au anunțat și, cel puțin teoretic , au operat cele mai mari creșteri salariale din ultimii 30 de ani în sectorul sanitar. Imediat de cum au fost anunțate au izbucnit și revoltele, iar sindicaliștii din sănătate sunt deciși să blocheze cu totul acest sistem putred, neperformant și foarte costisitor, prin declanșarea grevei generale în data de 11 mai. Nu va fi liniște nici până atunci în sistemul de sănătate publică în care drepturile pacienților și protocoalele terapeutice și de intervenție în caz de urgență sunt încălcate de sute ori pe zi, căci înainte de greva generală va fi , pe 7 mai, o grevă de avertisment.
Motivul supărării sindicaliștilor, care au ținut precum struțul capul în nisip când se tăiau salariile tuturor angajaților din sănătate, este că unor salariați le-au scăzut veniturile în urma aplicării legii salarizării unitare și că constrângerea de 30% nu mai permite acordarea unor sporuri care să depășească salariul de bază.
