Pe zăpada îngheţată se văd picături de sânge ca niste anemone. Sunt simbolul jertfei şi iubirii faţă de oameni. Este sângele pe care câinii salvatori l-au dat pentru a salva de sub mormanul de zăpadă îngheţată viaţa unui om. Pentru ei nu contează dacă omul de sub zăpadă este bun sau rău, daca e bogat sau sărac. Pentru câinii salvatori omul este absolutul iar Helios ştie ca viaţa lui e pusă în slujba omului şi e gata oricând pentru sacrificiul suprem. Helios este primul câine salvator pe care l-a avut România şi acum este argeşean căci Salvamont Argeş a fost primul serviciu din ţară care a dispus de un astfel de salvator.
Helios este venit de departe, din Savoia, o regiune istorică a Franţei situată la graniţa cu Elveţia, dar pentru a ajunge în Argeş a fost nevoie de determinare, pasiune şi încăpăţânare ca doar cu toţii ştim că lucrurile bune nu cad niciodată din cer.
„ Totul a început de la o avalaşă care s-a petrecut în Făgăraş. Aveam un prieten care era şeful Salvamontului german şi nu reuşisem să găsim victimele unei avalanşe aşa că l-am sunat şi l-am rugat să ma ajute cu câinii salvatorii pe care serviciul german îi avea. Mi-a spus că e prea târziu căci câinii sunt extrem de eficienţi în primele 24 de ore. Mi-am zis atunci că poate nu sunt chiar aşa grozavi câinii salvatori fără să ţin cont că orice şi oricine pe lumea asta, maşinărie sau fiinţă, are limitări”.Aşa îşi începe şeful Serviciului Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu, povestea despre aventura lui Helios în drumul său spre România.
După înfrăţirea Argeşului cu Regiunea Savoia, au fost făcute numeroase eforturi pentru a exista colaborări şi la nivel de salvamontişti numai că în Franţa aceştia sunt militari şi au transmis scurt şi la obiect că dacă salvamontiştii români nu au acelaşi statut, nu există cale de comunicare. Totuşi, insistenţa şi hotărârea de care au dat dovadă cei de la Salvamont Argeş la care se adaugă nivelul ridicat de prăgătire, i-au făcut pe francezi să accepte provocarea. În 2011, Ion Sănduloiu a participat la o serie de antrenamente la avalanşă.
„ Francezii au luat un coleg şi l-au îngropat sub zăpadă, într-un fel de iglu şi l-au lăsat acolo. Ne-au spus că o să vină cineva cu un câine . Eu mă tot întrebam de ce nu mai vine nimeni şi într-un final am văzut un salvator francez cu un border collie pe care l-a lansat în căutări. Simultan cu câinele a început căutările şi un alt salvator care era dotat cu aparatură de căutare. Rezultatul a fost uimitor . Câinele l-a găsit pe colegul îngropat în 3 sau 4 minute în timp ce omul cu aparatele continua să caute. Dincolo de eficienţa câinelui m-a uimit frenezia de care dădea dovadă. Săpa cu labele şi cu dinţii. Muşca zăpada cu gura ca să ajungă cât mai repede la victima de sub zăpadă. Atunci mi-am zis –un border collie îmi doresc” –îşi aminteşte şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu.
Iar dorinţa asta i-a rămas în minte şi s-a ţinut de ea cu dinţii. În 2012, ca un simbol al colaborării româno- franceze, salvatorii din regiunea Savoia au organizat în comun cu cei de la Salvamont Argeş un stand cu ocazia Târgului de meserii montane care se desfăşoară în Franţa în fiecare an. La acest târg au particpat şi maîtres-chien d ‘avalanche cu câinii lor iar Ion Sănduloiu prindea momentul să stea cu câinii atunci când însoţitorii lor erau plecaţi. Totul se întâmpla în noiembrie 2012 . A fost luna în care salvatorii argeşeni au reuşit să obţină de la omologii francezi promisiunea ca li se va dona un câine. Nu orice fel de câine ci un border collie. Era vorba despre Helios. L-au avertizat însă pe şeful Salvamont Argeş că brevetul de câine de avalanşă nu se obţine cu una cu două şi că sunt foarte mulţi francezi care nu reuşesc să pună mâna pe un astfel de act.
În aprilie 2013 Sănduloiu a plecat să ia câinele care avea atunci 6 luni numai că odată ajuns acolo a avut o surpriză. Cel care a promis că va i-l va da pe Helios şi care îl şi antrenase se răzgândise.
„Am fost nevoit să îmi arăt adevărata faţă de român. Am ajuns până la a-l ameninţa pe francez că voi lua un câine de la austrieci, îl voi antrena acolo şi o să spun peste tot că şcoala franceză e cea mai proastă şi că am avut cea mai rea experienţă internaţională în Franţa. A trebuit să mă lupt pentru el. A trebuit să îl câştig căci altfel m-aş fi întors fără câine. Medierea dintre noi şi francezi a făcut-o o femeie, logodnica unui instructor şi ea conductor de câine de avalanşă. Ea a reuşit să netezească asperităţile şi să se facă pace. Şi-a dat seama că pace între noi şi francezi nu se putea face decât dacă ne dădeau câinele”.
Evaluările au fost realizate la Cota 2000 în România şi a fost pentru prima dată când doi monitori s-au deplasat pentru un singur câine în altă ţară.
Evaluările finale au fost date la Bruce Saint Maurice când din cele 38 de echipaje înscrise au reuşit să obţină brevetul doar 18. Printre ei şi Ion Sănduloi cu câinele Helios.
Pe 22 ianuarie, la Cota 2000 încep evaluările naţionale ale echipajelor canine care candidează pentru a fi admise în Stagiul Naţional de Formare al Unităţilor Canine de Intervenţie la Avalanşă. Suntem şi noi în rândul lumii graţie obstinaţiei lui Ion Sănduloiu de a nu pleca acasă fără câine şi a unui border collie poliglot care primeşte ordine în limba franceză şi alint în limba română.Acesta este Helios şi povestea lui. Pas bouger iubitul lui tata !
