La 29 de ani de la revoluția din decembrie 1989, procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi în cazul lui Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, în dosarul „Revoluţiei”, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor contra umanităţii, informează PÎCCJ.
Potrivit unui comunicat, prin ordonanţa din 18 decembrie, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Ion Iliescu (membru şi preşedinte al CFSN), Gelu Voican Voiculescu (membru CFSN şi fost viceprim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviaţiei Militare) şi Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor contra umanităţii prevăzute de art. 439 lit. a, g, i şi k Cod penal.
„Cercetările au vizat stabilirea situaţiei de fapt în ceea ce priveşte exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat şi a luării deciziilor cu caracter politic şi militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu”, se precizează în comunicat.
Procurorii militari arată că probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16,00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Totodată, precizează PÎCCJ, psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat, mai spune PÎCCJ.
