Pactul pentru bunăstare propus de PSD conţine măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României, în contextul în care inegalităţile se consolidează an de an, consideră reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS). Sindicaliștii consideră că, din cele 5 măsuri propuse pentru obţinerea unui acord politic, una se adresează pensionarilor, una se adresează salariaţilor bugetari şi trei sunt adresate mediului de afaceri, iar angajamentele sunt parţiale.
„Blocul Naţional Sindical a luat act de propunerea PSD cu privire la asumarea unui pact pentru bunăstare. Ideea în sine considerăm că este una binevenită. Este o iniţiativă care ar trebui să adune în jurul mesei leadership-ul tuturor partidelor politice dar şi reprezentanţii partenerilor sociali reprezentativi din România. Un astfel de demers se lasă aşteptat de foarte multă vreme, mai ales dacă ne uităm retrospectiv la cei 30 de ani de tranziţie. Pactul propus conţine însă măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României, în contextul în care inegalităţile se consolidează an de an, cei săraci devin din ce în mai săraci, iar un număr uriaş de cetăţeni aflaţi în vârstă de muncă au preferat să-şi găsească soluţia, pentru ei şi familiile lor, în afara României, abandonând un mediu instituţional, economic şi social, toxic pentru ei”, se arată într-un comunicat BNS.
Sindicaliştii atrag atenţia că este vizată doar creşterea valorii punctului de pensie şi a indemnizaţiei minime din 2020, fără a se face nicio referire la creşterea valorii punctului de pensie anunţată pentru anul 2021 şi se vorbeşte de recalcularea pensiilor fără însă a specifica nimic în legătură cu alte prevederi din lege favorabile salariaţilor, cum ar fi prevederile referitoare la grupele de muncă. BNS arată, totodată, că pactul nu propune niciun angajament de a nu creşte povara fiscală pe salariat şi vizează securizarea veniturilor exclusiv pentru salariaţii din sectorul bugetar.
„Sunt aproximativ 4 milioane de salariaţi în sectorul concurenţial care sunt complet ignoraţi de acest pact. Nu se vorbeşte nimic de salariul minim sau de refacerea mecanismelor de negociere colectivă, instrumente ce ar putea contribui la apărarea drepturilor lucrătorilor din sectorul concurenţial. Nu se vorbeşte nimic de tratamentul fiscal al veniturilor din muncă, în condiţiile în care OUG 79/2017 este încă blocată în Parlament. Se încearcă astfel evitarea atacării acesteia la Curtea Constituţională. Indiscutabil se pune o presiune uriaşă asupra Curţii şi totodată se consolidează o stare de incertitudine, atât în ceea ce priveşte salariile lucrătorilor din România dar şi stabilitatea financiară a sistemului de securitate socială”, precizează BNS.
