O reuniune de amploare care s-a desfăşurat la Piteşti, oraşul care a deschis seria vizitelor de lucru pe care vicepremierul României, Sevil Shhaideh, le are trecute ca prioritate absolută pe agenda personală, a reuşit să unească la aceiaşi masă şi în jurul unor interese comune ale comunităţii locale, primarii localităţilor din Argeş, indiferent de coloratura politică, reprezentanţi ai societăţii civile, parlamentari,miniştri şi secretari de stat precum şi membrii Comitetului de Excelenţă Consultativ.
Piteştiul a fost primul oraş în care vicepremierul a poposit întrucât preşedintele CJ Argeş, Dan Manu, a fost prima autoritate locală care i-a făcut o astfel de invitaţie lui Sevil Shhaideh cu scopul de a pune în discuţie necesităţile comunităţii argeşene şi pentru a găsi soluţiile cele mai bune de dezvoltare locală. Cu această ocazie, vicepremierului Sevil Shhaideh i-a fost prezentată o strategie de dezvoltare a judeţului Argeş pe care aceasta a catalogat- o ca fiind una foarte bine documentată, cu proiecte concrete pentru locuitorii judeţului Argeş. Au fost porezentate şi priorităţile Ministerului Dezvoltării Regional, minister care dispune în acest moment de cel mai mare buget . Vicepremierul Shhideh a anunţat că vor fi finanţate cu prioritate toate proiectele care au ca obiect cele 10 servicii de bază pentru satul românesc, aici fiind vorba despre şcoli, dispensare, drumuri, alimentare cu apă, canalizare etc. Şi în privinţa fondurile europene au fost date asigurări cu privire la absorţia acestora, vicepremierul Shhaideh precizând că împreună cu Ministerul Agriculturii şi-a asumat, în calitate de ministru al Ministerului Dezvoltării, ca la finele anului 2017 să existe un grad real de absobţie de 5,2 miliarde de euro.
Principalele probleme şi în egală măsură solicitări de finanţare cu care au venit primarii din judeţ au fost legate de proiectele de infrastructură pentru alimentarea cu apă şi canalizare pentru care anul 2020 reprezintă punctul terminus la care locuitorii din întreg judeţulul vor avea acces la acest tip de infrastructură. În acest caz există două surse de finanţare şi anume Programul de Înfrastructură Mare care este deja semnat la care se adaugă programul FADR precum şi componenta naţională cuprinsă în Programul Naţional de Dezvoltare Locală care după ce vor fi stabilite bugetele locale, ar putea fi accesat cu o condiţie -solicitanţii să aibă proiectele pregătite şi să fie realizate ca la carte . în caz contrar nevoile comunităţii argeşene rămân la stadiul de nevoi.
Obiectivele pe care Consiulul Judeţean le-a adus deja în atenţia vicepremierului Sevil Shhaideh sunt magistrala II de alimentare cu apă pe platforma Cotmeana, o zonă cu mari probleme în ceea ce priveşte resursele de apă, modernizarea a 4 drumuri judeţene _ Costeşti-Şerbăneşti, Morăreşti- Uda, Ciupa- Răteşti şi Şerbăneşti – Siliştea. Lor li se adaugă 2 poduri şi poate cel mai îndrăzneţ proiect al CJ Argeş care se va bucura de o atenţie deosebită din partea conducerii Ministerului Dezvoltării, reabilitarea şi consolidarea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piteşti.
Autostrada Piteşti –Sibiu şi Transfăgăraşanul au fost cele mai solicitate proiecte atât de primari , parlamentari cât şi de conducerea Consiuliului Judeţean Argeş. Ca urmare, aceste subiecte vor intra pe agenda de discuţii a vicepremierului cu Ministerul Transporturilor şi CNADNR. Deocamdată, nimeni nu a avansat în mod oficial un termen cu privire la demararea procedurilor de licitaţie pentru autostrada Piteşti –Sibiu şi nici nu va fi posibil acest lucru întrucât acest proiect s-a întors la stadiul de studii de fezabilitate după ce au fost făcute de-a lungul anilor, şi de diverse guvernări, alte studii de fazabilitate care în final fie nu au fost corect făcute, fie au expirat. Parlamentarul USR, Ionuţ Moşteanu, susţinea că, costurile pentru studiul de fezabilitate au fost stabilite la 7 milioane de euro şi că suma este una realistă căci dacă CNADNR şi Ministerul Transporturilor continuă să meargă pe logica celui mai mic preţ nu vor exista studii performante. Moşteanu nu a ţinut însă cont de milioanele de euro pe care românii le-au plătit deja şi care în acest moment sunt complet inutile. Tot el a spus că dacă lucrurile merg foarte bine, abia în 2019 ar putea fi demarate lucrările de realizare a autostrăzii.
Ca o concluzie, Argeşul ar putea primi finanţări pentru realizarea obiectelor pe care aleşii le-au propus argeşenilor cu condiţia ca responsabilii de buna funcţionare a comunităţilor să vină cu proiecte valabile şi bine realizate şi nu doar cu solicitări. Rămâne de văzut câte proiecte din Argeş vor fi finanţate în perioada următoare tinând cont că vorbim de investiţii multianuale. 
