Vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș și lider al organizației județene a ALDE, Simona Brătulescu a participat miercuri la dezbaterea care a avut loc la Palatul Parlamentului pe marginea planului de acțiune privind managementul urșilor în România, pentru următorii 10 ani. Noul Plan de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România a fost supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului în perioada 17 – 27 aprilie.
“Subiectul este unul delicat și a iscat numeroase controverse: pe de o parte se află asociațiile de protecție a animalelor, care se tem că introducerea unei cote de vânătoare va duce la unele abuzuri, iar pe de altă parte… cetățenii, care se tem pentru viața lor și sunt terorizați de prezența urșilor în propriile gospodării. La mijloc se află autoritățile de la Ministerul Mediului, care au încercat să găsească acea cale de mijloc: să protejeze și populația de urși bruni din țara noastră și să o mențină în niște cote care să nu-i afecteze existența, dar să asigure și protecția cetățenilor.
S-a spus că acest plan de măsuri nu ar merge la cauză, ci ar viza efectele. Din păcate, așa este, numai că, ajunși în acest punct, nici nu se poate altfel. Defrișările abuzive au lăsat fără ,,casă” multe populații de urși care, la rândul lor, au venit peste casele și gospodăriile oamenilor. În egală măsură, Ministerul Mediului vizează și un plan masiv de reîmpădurire a României, dar pentru a se naște o pădure, e nevoie de mulți ani. Până atunci, până când vom ajunge să reparăm parte din distrugerile făcute tot de mâna omului, trebuie să asigurăm protecția cetățenilor. În Argeș, nu puține au fost cazurile în care viața oamenilor a fost pusă în pericol, iar, ca autoritate, când ai în balanță viața unui om și pe cea a unui urs, nu ai decât o singură variantă de ales. Avem obligația, însă, ca din această experiență să fi învățat ceva: anume că natura reacționează atunci când nu o respecți. De aici și numeroasele cazuri de urși care ajung în comunitățile umane, de aici și alunecările de teren, de aici și inundațiile care provoacă pagube din ce în ce mai semnificative ș.a.m.d.. Lecția responsabilității este cea pe care trebuie să o învățăm fiecare în parte, autorități sau simpli cetățeni.
Potrivit planului de acțiune întocmit de către Ministerul Mediului, pentru conservarea populației de urs brun din România vânătoarea ar urma să se facă în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare, acolo unde densitățile populației de urs brun sunt mai mari decât efectivele optime. Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun se va stabili anual, până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta.
În zonele în care s-au produs pagube sau populația a fost atacată, situațiile concrete ar urma să fie analizate de o comisie de specialiști, din care să facă parte și reprezentanți ai Agențiilor locale pentru Protecția Mediului și/sau Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatele județene. Acestea ar urma să decidă, punctual, măsurile care se impun: fie vânarea exemplarelor, fie relocarea acestora.
Recoltarea sau capturarea exemplarelor din specia urs brun se va realiza numai cu acordul autorității publice centrale pentru protecția mediului, prin Direcția biodiversitate, cu notificarea prealabilă și punctul de vedere al agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și a comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu.
Ministerul Mediului a mai dispus măsuri privind translocarea și/sau reintroducerea unor indivizi din specia urs brun; funcționarea unor specialiști acreditați care să asigure suport tehnic și științific în managementul speciei urs brun; stabilirea unor compensații și/sau suport financiar pentru persoanele sau entitățile care au fost sau sunt afectate de prezența speciei urs brun.
Din păcate, dechiderea celorlalte țări pentru a primi spre relocare urși din România nu este deloc mare. Din contră! Potrivit ministrului Mediului, s-au făcut mai multe adrese către ambasade ale țărilor din Uniunea Europeană, prin care ne arătam disponiilitatea de a oferi familii de urși, pentru relocare. Majoritatea răspunsurilor au fost negative, fiind oferite următoarele motivații: au suficiemte efective de urși; teama ca o populație mai numeroasă de urși să nu le afecteze turismul; teama ca populația să nu aibă, pe viitor, de suferit”, a declarat Simona Brătulescu.
