PNL propune 100 de măsuri pentru România

POLITICA FISCAL BUGETARA

Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale

Obiectiv de relaxare şi simplificare fiscal implementat pe termen scurt – astfel, toate contribuţiile

sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc etc), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge,

cumulat, la 16%.

Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea

adăugată

Obiectiv de relaxare fiscală implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat – care urmăreşte creştere

gradului de cuprindere al încasărilor din TVA, eliminarea economiei subterane şi stimularea consumului din producţia internă.

INFIINŢAREA FONDULUI ROMÂN DE DEZVOLTARE URBAN RURAL

§ Se va utiliza pentru investitii strategice si pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va

ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor provenii din investiţii private.

Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României

§ Banca va fi un instrument complementar Fondului Roman de Dezvoltare Urban Rural. Aceasta va avea un capital iniţial de 200 milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.

TINTIREA AJUTOARELOR DE STAT

§ Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe

parcursul următorilor 4 ani.

Profiturile produse în România să fie impozitate în România

§ PNL va transpune Directiva 2016/1164 din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. PNL doreşte ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și create valoarea. Este o lege care protejează companiile care declară profiturile în România şi care elimină dezechilibrele dintre cei care plătesc impozitele în România şi cei care se sustrag de la plata acestor obligaţii fiscale.

Reformarea relaţiei contribuabil-stat

§ Un click pentru plata obligaţiilor fiscale. Reducerea birocrației trebuie realizată atât prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor cât și prin accelerarea informatizării sistemelor publice şi

interconectarea lor.

§ Mai multă libertate economică: termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor

economici.

§ Organele de control fiscal vor trebui să devină partener şi stimulator al contribuabililor de

bună-credinţă.

Transparenţă bugetară şi simplificare fiscală

§ Simplificare fiscală reală – mai puţine formulare, mai puţine drumuri, mai puţine cozi la ghişee,

mai puţină birocraţie, mai multă utilizare a resurselor electronice pentru plata obligaţiilor fiscale;

§ Transparenţa bugetară – toate cheltuielile publice la vedere, începând cu Guvernul şi până la ultima

administraţie publică locală;

Implementarea standardelor de cost în administraţie

§ Creșterea calității serviciilor publice este condiționată de stabilirea unor standarde de cost în

administraţia publică. Acestea pot fi cuantificate după stabilirea clară a domeniilor de activitate comune tuturor instituţiilor publice precum și a celor specifice. În plus este necesară inventarierea tuturor funcţiilor publice existente de la nivelul administraţiei publice, pentru crearea unei imagini complete asupra nevoilor existente şi resurselor disponibile.

Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe

§ reducerea/eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin eliminarea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.

Facilităţi pentru angajatori

§ Facilităţi fiscale pentru angajatorii care încadrează şomeri.

§ Angajatorii care au mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie sau angajatorii învecinaţi care se vor asocia pentru a îndeplini această condiţie, vor primi facilităţi fiscale (acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie) pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre „şcoală după şcoală” pentru copii

angajaţilor care îşi desfăşoară acolo activitatea profesională. În paralel, şi statul va investi în astfel

de servicii sociale extrem de necesare în multe comunităţi atât prin construirea de creşe şi

grădiniţe cât şi prin formarea de personal.

Controlul post-privatizare

§ Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare, iar în cazul

contractelor prin care nu s-au realizat obligaţiile invesţionale angajate, investitorii vor fi obligaţi să le

realizeze sau, în caz contrar, contractele vor fi desfiinţate, patrimoniile respective revenind la stat. Se

va aplica legislaţia privind reevaluarea terenurilor societăţilor privatizate. Sectorul energetic va fi tratat

ca un subiect de secutitate naţională.

Munca, familie si protectie sociala

Legea salarizării unitare – încadrarea categoriilor profesionale din sistemul public

într-o grilă de salarizare care să recunoască statutul și importanța acestora în societatea românească

Eliminarea impozitarii tuturor categoriilor de pensii

PNL propune măsuri concrete pentru reducerea declinului demografic și sprijinirea familiilor

tinere active economic.

Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până

la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora.

Introducerea voucherului cultural.

Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa împreună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua activităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore.

Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei, aceasta crestere fiind

acordata prin tichete sociale destinate achizitionarii de rechizite, haine, alimente, etc

Administratie

Depolitizarea si profesionalizarea administratiei publice, prin stabilirea nivelului pana la

care se vor face numirile politice atat la nivel central cat si teritorial, dar si prin reformarea corpului

functionarilor publici.

Debirocratizarea si transparentizarea administratiei publice prin reducerea poverii

administrative asupra contribuabililor cât și prin accelerarea informatizării sistemului.

Stabilirea unor standarde de cost in administratie in vederea creșterea calității

serviciilor publice oferite populatiei.

Demararea procesului de reforma administrativ-teritoriala astfel încât la orizontul anului

2020 în România fragmentarea teritorială să fie cât mai redusă.

Deschiderea cadrului finanțării locale către structurile asociative si introducerea unei

componente a bugetului local elaborată pe proiecte in vederea acoperirii unor serviciile locale deficitare.

CULTURA

Noul Cod al Patrimoniului National

Infiintarea Garzii Nationale a Patrimoniului Cultural, organism cu rol de inventariere,

control si coercitie, identificare de solutii si promovare a patrimoniului imobiliar cultural;

Elaborarea unei legislatii competitive privind sponsorizarea si mecenatul

Inventarierea tuturor bunurilor de patrimoniu imobil;

Infiintarea Muzeului Comunismului

AGRICULTURA

Intabularea si comasarea terenurilor agricole în condiţiile în care încasarea subvenţiilor

din fonduri europene este condiţionată de finalizarea cadastrului

Reabilitarea sistemului national de irigatii si sprijinirea producatorilor agricoli pentru utilizarea resurselor locale de apa prin construirea canalului Siret – Bărăgan

Reorganizarea ADS ( Agentia Domeniului Statului), astfel incat sa poata avea prioritate in

cumpararea terenurilor agricole dar si revizuirea valorii redeventelor pentru asigurarea unui mediu concurential egal pentru toti fermierii.

Sprijinirea si dezvoltarea zootehniei si a industriei alimentare pentru valorificarea superioarea a

productiei vegetale si crearea de plus valoare in sectorul agricol.

Revizuirea legislației privind vânzarea terenurilor agricole având în vedere faptul că

30% din terenul agricol a fost vândut către străini. (Principalele modificări ar viza limitarea numărului de

hectare pe care o persoană fizică sau juridică le poate achiziţiona în România), în acest sens avizarea acestor tranzacții trebuie realizată de Camerele Agricole care trebuie să fie funcționale.

Sprijinirea formelor asociative ale producatorilor agricoli in raport cu piata interna dar si

gasirea de noi piete externe pentru exporturile de cereal si produse de origine animala romanesti, prin realizarea a 5 agropolisuri (centre logistice cu obiectiv agricol) a cate 100 milioane euro pentru un total de 500 milioane de euro.

JUSTITIE

Construirea de noi sali de judecata, pentru decongestionarea instantelor si imbunatatirea

condiitiilor de desfasurare a actului de justitie;

Alocarea de noi posturi de magistrati si grefieri, pentru a scurta termenele de judecata ale

proceselor;

Consolidarea agentiei specializate pentru recuperarea prejudiciilor provenite din

infractiuni;

Consolidarea inspectiei judiciare pentru cresterea responsabilizarii magistratilor;

Construirea a 1-2 penitenciare, pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

TINERET ȘI SPORT

Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a

unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“):

credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după

3 ani de la absolvire, din veniturile salariale);

Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național

pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc

parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile de „induction management“ pentru

tinerii angajați;

Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri,

persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Partidul Național Liberal consideră că aceste persoane intră în categoria persoanelor vulnerabile pentru care își asumă responsabilitatea reintegrării sociale;

Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează

asociațiile sportive de masă/performanță;

Înființarea unor secții de medicină sportivă în cadrul spitalelor județene,

acolo unde nu există policlinici sportive.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Dezvoltarea portului Constanţa și adaptarea legislației specifice astfel încât acesta să

atingă potențialul maxim devenind cel de-al treilea port ca mărime și importanță din Europa, hub regional de transfer mărfuri către Orient și obiectiv strategic pentru securitatea națională și europeană.

Coordonarea infrastructurii de transport cu polii de dezvoltare naționali pentru stimularea

creșterii economice și a investițiilor în industrii și servicii, precum și consolidarea hub-urilor regionale

București, Constanța, Timișoara, Suceava, Brașov prin interconectivitatea cu toate mijloacele de

transport:

– finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European

(Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – București -Constanța) și

demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente

coridorului IX European (București – Iași – Ungheni);

– interconectivitatea drumurilor expres și a drumurilor județene cu principalele

autostrăzi naționale pentru echilibrarea accesului rapid în toate zonele țării;

– repartizarea echilibrată a transportului pe toate tipurile de infrastructură (rutieră, feroviară, navală, aeriană).

Racordarea României la rutele europene de transport rutier prin autostrăzile UNIRII, Sibiu –

Pitești, Comarnic – Brașov, OLTENIA, MOLDOVA, Constanța-Mangalia, Centura de Sud şi Nord a

Bucureştiului.

Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, leagă Moldova de Ardeal, dând o șansă la

dezvoltare regiunii celei mai defavorizate economic din România și apropie Republica Moldova de Europa.

· Autostrada Oltenia: de la granița de vest până la Calafat, parte a Coridorului Orient/Est -Mediteranean

care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani.

· Autostrada Moldova: București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița, leagă Moldova de Muntenia

pentru a atenua dezechilibrul major de dezvoltare dintre cele două regiuni istorice.

Transformarea Dunării în AUTOSTRADA ALBASTRĂ prin regularizarea cursului ca principală

modalitate de atragere a traficului în tranzit din Europa Centrală spre Portul Constanța și invers, dezvoltarea porturilor fluviale ca centre de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în industrii și servicii, în corelare cu Strategia Dunării, precum și stimularea transportului ecologic.

Consolidarea rolului strategic și de securitate al aeroporturilor Henri Coandă – Otopeni, Traian

Vuia – Timişoara, Mihail Kogalniceanu – Constanța, precum și dezvoltarea unui hub regional de transport aerian la București prin relansarea Companiei TAROM.

SANATATE

Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în București. Construirea a 900 de cabinete

medicale în mediul rural și în orașele mici, prin programul “Casa medicului”;

Garantarea accesului la medicamente prin actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate

și gratuite;

Derularea de programe naționale de educație și prevenție care să îmbunătățească starea

de sănătate a populației și să reducă costurile tratamentelor;

Îmbunătățirea legislației privind protecția pacienților, pana la 31 decembrie

2017.

Continuarea demersului parlamentar în vederea adoptării Legii prevenției în

sănătate

Stoparea migrației medicilor prin DUBLAREA SALARIILOR acestora de la 1 iulie 2017 și

reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională.

Creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017

până la dublarea acestora.

Primele 3 proceduri de inseminare in vitro vor fi gratuie şi achitate din bugetul de stat

printr-un program național special.

Pachet mai larg de analize gratuite pentru femeile însărcinate de peste 35 de

ani

EDUCAȚIE

Investiția în profesor – creșterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând

cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoțită de evaluarea corpului

didactic.

Creşterea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, cu calificări reale şi adaptate la

cerinţele pieței muncii prin:

– redeschiderea liceelor profesionale la standard moderne în parteneriat cu mediul economic;

– oferirea de facilităţi fiscale investitorilor care doresc să facă parteneriate cu şcolile profesionale.

Şcolile profesionale nu mai trebuie să fie un refugiu pentru cei care nu reuşesc la un liceu teoretic, ci un

traseu voluntar de cariera;

Generalizarea învățământului obligatoriu de la 4 ani cu asigurarea de locuri în

grădinițe și suplimentarea cu 18.000 a locurilor în şcoli, astfel încât să ajungem la învăţământ

într-un singur schimb în toate școlile!

Introducerea examenelor de admitere la licee, diferențiate, în funcție de liceul pe care-l

urmează. Introducerea Bacalaureatului diferențiat, în funcție de profilul liceului, cu acces diferit spre

universități;

Modificarea conținutului manualelor, simplificat, adaptat la cerinţele şi sistemele de evaluare

(naționale şi internaţionale);

Evaluarea externă a universităților concomitent cu introducerea criteriilor de etică și

profesionalism în activitatea academică.

APĂRARE

Neimpozitarea pensiilor militare.

Asigurarea anuală prin bugetul de stat a minim 2% din PIB pentru sistemul național de

apărare

Reconstrucția industriei de apărare pe baze economice, a Parteneriatului strategic cu SUA și cu

alte țări europene

Modernizarea capacitatilor industriei nationale de aparare si dezvoltarea unei politici eficiente

de offset.

FONDURI EUROPENE

Descentralizarea gestiunii fondurilor europene și dezvoltarea capacității administrative a

agențiilor de dezvoltare regională. Regiunile trebuie să poată dezvolta proiecte adaptate potențialului lor, să nu mai depindă totul de aprobarea de la București.

Unificarea procedurilor de selectare a proiectelor de investiții, indiferent de sursa de

finanțare, astfel încât cheltuielile să fie eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană. Doar așa putem stopa alocarea discreționară de fonduri pe criteri electorale și politice.

Utilizarea instrumentelor financiare pentru a maximiza impactul fondurilor europene. Trebuie să

profităm la maximum de planul de investiții propus de Comisia Juncker, să mobilizăm toate resursele financiare pentru investiții, să garantăm faptul că resursele financiare ajung în economia reală, în special la IMM-uri.

Asigurarea, printr-un fond dedicat, a co-finanțării pentru beneficiarii privați (companii,

universități, institute de cercetare, ONG-uri) care accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pentru proiecte trans-naționale. România trebuie să atragă mai multe fonduri europene, nu doar cele dedicate ei ci și cele care se află în competiție cu alte state.

Externalizarea managementului unor axe prioritare către operatori privați care să gestioneze

întregul proces de contractare și gestiune în baza unor indicatori de performanță pe care trebuie să îi

îndeplinească, pentru programele care implică un număr mare de beneficiari, cum sunt de pildă Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman.

TEHNOLOGIA INFORMAȚIILOR ȘI COMUNICAȚII

Platforma de e-Guvernare. O abordare eficientă a domeniilor tehnologiei informației și a

comunicațiilor trebuie să asigure echilibrul dintre interesul public ce urmărește pe de o parte creșterea

calității serviciilor, iar pe de altă parte promovarea condițiilor pentru investiții private care permit

furnizarea de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată în condiții de liberă competiție. Este

necesară dezvoltarea unui cadru de natură să realizeze apariţia ghişeului electronic unic al cetăţeanului,

componentă a guvernării electronice – eGov.

Administraţia trebuie să aibă la dispoziţie baze de date complementare, dar interconectate şi interoperabile şi care vor avea proceduri specifice de acces.

Un alt obiectiv prioritar în domeniul ehnologiei informaţiei este creşterea ratei de acoperire

a internetului în România, în contextul în care avem cea mai scăzutăratăde acoperire a internetului din UE (un indice de doar 39,9%). În acest sens, principalele măsuri pe care PNL le are în vedere sunt: 1. Orientarea României pe termen mediu și lung către creşterea ratei de acoperire a internetului (de la 40% la cel puțin 60% în următorii 3 ani); 2. Asigurarea accesului la informatia obiectivă şi neutră prin obligarea furnizorilor de servicii şi/sau de reţele de comunicaţii electronice de a garanta neutralitatea internetului şi prin simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor necesare pentru instalarea

elementelor de infrastructură de comunicaţii electronice pentru furnizorii privaţi

Crearea unei proprietăţi intelectuale româneşti valoroase și autentice-Stimularea apariției de

produse software românești prin adoptarea unor politici de încurajare a acestor activități prin acordarea de facilități fiscale.

Trecerea de la televiziunea analogica la cea digitala cât mai urgent posibil si extinderea

transmisiunilor posturilor de radio din analogic in digital, conform conventiilor semnate de catre statul român cu UE.

Serviciul poştal – Realizarea serviciului poştal universal pe baze concurenţiale reale

şi îmbunătăţirea performanţelor serviciului poştal cu caracter special.

ENERGIE

România va accesa şi utiliza în grad ridicat fondurile şi instrumentele financiare europene

pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, inclusiv Fondul European pentru Investiții Strategice, pentru creșterea competivității și eficienței energetice (inclusiv pentru modernizare sistemelor de

termoficare). Propunem alocarea unei sume suplimentare de minim 50 de milioane de euro/an pentru

garantii oferite de Eximbank companiilor autohtone ce doresc sa participe la proiecte energetice internationale.

Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze

naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine.

Propunem un cadru fiscal care să asigure echilibrul între nevoia statului de atragere de

venituri și de menținere a interesului investitorilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor. Autoritățile locale vor beneficia direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi.

Propunem elaborarea Harti Digitale a Oportunitatilor din Energie si a seturilor de date

aferente.Propunem un set de masuri pentru incurajarea digitalizarii accelerate a sectorului energetic,

cu pregatirea capacitatilor de raspuns la incidente cibernetice.

Consumatorul final de energie electrica va fi pus in permanenţă in centrul masurilor si

dezbaterilor energetice institutionale. Ne propunem reducerea cu o treime a timpului si costurilor

necesare pentru racordarea la reteaua de energie electrica.

De asemenea propunem simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorului de energie electrica (stimularea unui mediu concurential – analogie cu efectele pozitive de la portabilitatea numerelor din telefonia mobila).

MEDIU

Protejarea padurilor din Romania si extinderea suprafetelor impadurite prin promovarea si

implementarea pachetului legislativ de reforma in silvicultura si finantarea Programului national de

impaduriri.

Cresterea calitatii aerului in marile orase prin reducerea poluarii, realizarea de spatii verzi si

sustinerea mijloacelor de transport electrice si hibride;

Reducerea consumului de materii prime si gestionarea eficienta a deseurilor, punerea in practica a

conceptului privind economia circulara prin modificarea legislatiei in domeniul deseurilor si restructurarea Fondului pentru Mediu;

Adaptarea la shimbarile climatice pentru reducerea riscului la inundatii, la desertificare prin

reamanajarea bazinelor hidrografice, a Luncii si Deltei Dunarii dar si prin realizarea de perdele

forestiere;

Protejarea si conservarea patrimoniului natural, a biodiversitatii prin cadastrarea si gestionarea

durabila a cursurilor de apa, fondului forestier, ariilor naturale protejate, plajelor Marii

Negre.

POLITICA ECONOMICA

Descentralizarea Agenției de Promovare a Exporturilor la nivel de regiune județ astfel încât sa

se promoveze exporturi locale și incurajarea capitalului autohton către export

Demararea unui program de înființare de parcuri industriale pe principiul nici un județ fără

parc industrial, de exemplu.

Sprijinirea capitalului autohton pentru investitii in strainatate

O NOUA LEGE A TURISMULUI

Masuri concrete pentru reindustrializare: infiintarea hub-urilor , clusterelor si

parcurilor industriale.

România – țară membră a Uniunii Europene și a NATO

Actor important în deciziile UE. România are șansa de a-și asuma un rol activ în procesul de consolidare a Uniunii Europene, bazat pe nevoia de securitate și prosperitate, și de a folosi pe deplin toate oportunitățile oferite de relansarea proiectului european.

Accesul deplin la spatiul Schengen prin continuarea eforturilor diplomatice la

nivelul Uniunii Europene, bazat pe îndeplinirea deja de către România a tuturor

condiționalităților.

Parteneriatul cu SUA și alte parteneriate cu țări ale UE vor fi continuate și

întărite.

Dezvoltarea capacității României, în calitate de membru al NATO, de a fi un real

și solid furnizor de securitate în regiune.

BUCUREȘTIUL – O CAPITALĂ MODERNĂ ȘI FUNCȚIONALĂ

Construcția Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului la nivel de autostradă în condiții

eficiente și suportabile pentru bugetul României, din Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural

(FRDUR).

Demararea construcției Magistralei M6 București – Otopeni și finalizarea Magislatralei M5