La inițiativa Gărzii Forestiere Ploiești, astăzi, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, a participat la o întâlnire cu primarii argeșeni pentru a analiza modalitățile de realizare a unor investiții în noi suprafețe ocupate cu păduri, finanțate prin PNRR.
„Consiliul Județean Argeș a înțeles rolul pe care îl ocupă pădurea în protecția mediului și în domeniul sănătății populației. Astfel că am organizat această ședință tocmai pentru a găsi soluții optime de împădurire în localitățile argeșene. Tema de astăzi vizează explicarea programului PNRR pentru împăduriri unde și unitățile administrativ teritoriale pot obține finanțări, dar mai ales persoanele fizice pe care, primarii, le pot îndruma să acceseze aceste fonduri. A doua temă dezbătută, la solicitarea primarilor, este cea cauzată de problemele generare de atacurile urșilor în gospodăriile populației. În alte județe din țară se folosește deja acest instrument de extragere a urșilor periculoși fără să fie probleme. Toate discuțiile vor fi transmise către parlamentarii de Argeș pentru a se găsi soluții eficiente în plan legislativ. O a treia temă este legată de terenurile forestiere care în decursul timpului au fost lăsate de izbeliște, mai ales ca urmare a prevederilor Legii 18” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.
„Având în vedere că în România avem o suprafață a fondului forestier de aproximativ 6,6 milioane de hectare de pădure care reprezintă aproximativ 27,7% din suprafața țării, mult sub media europeană care este de 39%, dar și schimbările climatice care au luat o amploare deosebită și ne afectează negativ, s-a impus necesitatea elaborării unui Plan Național de Împăduriri, finanțat prin PNRR, aplicabil în perioada 2022-2026. La finalul lui 2023 avem o țintă de 25.000 de hectare, iar pentru 2024-2026 vor fi în jur de 31.000 de hectare pe care trebuie să le împădurim” – Viorel Mihalcioiu, inspector șef, Garda Forestieră Ploiești.
De subliniat că în județul Argeș procentul fondului forestier este de 39%, la nivelul mediei UE!
Evident, tema cea mai intens discutată a fost cea a atacurilor urșilor, care afectează gospodăriile cetățenilor. Primarii din zonele afectate s-au arătat revoltați de faptul că în continuare situația pare scăpată de sub control și, în timp ce legislația este modificată, pe teren acțiunile sunt în continuare îngreunate.
„Problemele au apărut în 2016 când nu s-a mai dat cotă de recoltare pentru urși. Au fost și acțiuni în instanță și ONG-uri care au pus presiune. Există un program de evaluare a speciei finanțat și vom ști sper efectivele estimate de urși și atunci vom avea și nivelul de extracție, raportat la nivelul optim de existență. Este clar că, prin relocare, nu am făcut decât să mutăm problema dintr-o parte în alta. Dar chiar și așa, de primit urși nu mai primește nimeni” – Viorel Mihalcioiu, inspector șef, Garda Forestieră Ploiești.
Primarul Coșești, Nicolae Pană (comună în care cetățenii s-au confruntat în numeroase rânduri cu atacurile urșilor), a venit și cu argumente care să combată campaniile ONG-urilor: „Avem argumente științifice să combatem și ONG-urile și așa-numiții iubitori de animale! Nu îi iubiți! Vreți să distrugeți specia, pentru că promovăm „tomberonarii”. Știm bine că ursul este la noi în vârful lanțului trofic și trebuie să promoveze cele mai bune caractere. Păi cel mai repede se înmulțește ursul care are mâncare, dar e vorba de ursul care găsește mâncare în curte la cetățean și în tomberoane! Acela este animalul care transmite cele mai bune gene!? Să îi combatem științific pe acești <
„Dacă acești reprezentanți ai ONG vor să știe realitatea de pe teren, să vină în zonele unde vin urșii, să stea acolo să vadă ce se întâmplă, nu la București!”, a completat Ion Dorel Tănăsescu, primarul de la Bughea de Jos, o altă comună unde vizitele urșilor au fost dese și cu pagube însemnate.
