USR atacă Justiția cu 10 proiecte de lege din agenda #rezist
Un pachet de zece proiecte legislative inițiate de parlamentari ai USR a stârnit controverse în spațiul public, după ce acestea vizează modificări importante ale legilor justiției adoptate în 2022, considerate la momentul respectiv esențiale pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România.
Potrivit inițiatorilor, propunerile urmăresc reformarea unor mecanisme din sistemul judiciar, în special în ceea ce privește procedurile de numire și atribuțiile procurorilor de rang înalt. Printre cele mai importante modificări propuse se numără limitarea implicării factorului politic – respectiv a ministrului Justiției și a președintelui României – doar la numirea și revocarea procurorului general, a șefului DNA și a șefului DIICOT, fără extinderea acestei proceduri și asupra funcțiilor de conducere adiacente.
De asemenea, proiectele vizează schimbări în ceea ce privește controlul ierarhic în cadrul parchetelor. Concret, se propune restrângerea competențelor procurorului general și ale șefilor DNA și DIICOT de a infirma deciziile procurorilor din subordine, atribuții care ar urma să fie exercitate doar la nivelul șefilor direcți.
Inițiatorii argumentează aceste modificări prin necesitatea reducerii riscului de influență politică în actul de justiție, subliniind că procurorii de rang înalt sunt numiți printr-un proces în care intervin actori politici, ceea ce, în opinia lor, poate afecta percepția de imparțialitate.
Un alt punct important al pachetului legislativ îl reprezintă modificarea duratei mandatelor pentru procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT, de la 3 la 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii.
Criticii acestor inițiative susțin însă că modificările ar putea slăbi controlul ierarhic în sistemul de parchet și ar afecta echilibrul instituțional stabilit prin legile justiției adoptate în 2022, avertizând asupra unor posibile consecințe asupra funcționării sistemului judiciar.
Proiectele urmează să intre în dezbatere parlamentară la Camera Deputaților, for decizional în acest caz, unde sunt așteptate discuții intense atât pe fondul modificărilor propuse, cât și asupra impactului acestora asupra independenței justiției din România.
