Studenții români din străinătate vor putea beneficia de asigurare la sănătate, în perioadele petrecute în țară, fără plata contribuției
Pentru a elimina o situație întâlnită în prezent, apărută din interpretarea eronată de către autorități a legislației actuale, respectiv faptul că, atunci când sunt în țară cu diverse ocazii, studenților români ce urmează cursurile universităților din Uniunea Europeană (UE), Spaţiul Economic European (SEE), Elveţia sau Marea Britanie nu li se recunoaște dreptul de asigurat, un grup de parlamentari propune modificarea Legii sănătății, printr-un proiect legislativ pus marți în dezbatere la Senat, astfel încât și cei ce studiază în aceste țări să poată beneficia de asigurare, fără plata contribuției.
De fapt, prin proiectul legislativ de la Senat, se propune adăugarea în Legea sănătății a unei noi categorii de persoane care pot beneficia de asigurare, fără plata contribuției. Concret, vor beneficia de asigurare, pe lângă cei ce o fac deja, și “studenţii şi studenţii – doctoranzi înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din Uniunea Europeană/ Spaţiul Economic European/ Confederaţia Elveţiană/ Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”.
La primul alineat al articolului 224 din Legea sănătății, acolo unde vor fi adăugați și studenții români din UE, SEE, Elveția sau Marea Britanie, apar acum ca beneficiari de asigurare „copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, studenții-doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenționale didactice pe săptămână, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști”.
Pe lângă cei amintiți mai sus, beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, printre alții, și:
tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului;
soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006;
femeile însărcinate și lăuzele;
persoanele fizice care beneficiază de ajutor social;
persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală etc.
În prezent, dintr-o interpretare eronată a Legii sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu recunoaște studenților români din străinătate dreptul la asigurare de sănătate. Mai exact, potrivit inițiatorilor măsurii, “acest tip de discriminare la care sunt supuși studenții români înmatriculați la o universitate din UE/ SEE/ CH/ UK este susținut de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin invocarea unui principiu neprevăzut expres de art. 224 (din Legea sănătății – n. red), respectiv principiul teritorialității. Din reglementarea care se află astăzi în vigoare nu reiese în niciun fel că legiuitorul a dorit un tratament diferit pentru cetățenii români care au statutul de student: «beneficiază … studenți, studenți – doctoranzi care desfășoară activități didactice …», nefiind precizat nici un element de teritorialitate”.
Această interpretare a CNAS a generat un număr mare de procese, în care studenții români înmatriculați la școli superioare din străinătate au cerut să poată beneficia de drepturile stabilite de lege, deciziile instanțelor fiind, aproape în fiecare caz, în favoarea studenților.
