Secretarul de stat Ionuț Banciu, expert în silvicultură și protecția mediului, a discutat pe larg despre importanța pădurilor-parc și necesitatea extinderii spațiilor verzi accesibile oamenilor, în cadrul unui interviu acordat publicației interespublic.ro. Banciu, care a renunțat la funcția de deputat pentru a se dedica activității la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și-a axat activitatea pe promovarea și implementarea proiectelor care facilitează accesul cetățenilor la natură, protejând în același timp biodiversitatea.
Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-a susținut este transformarea unei suprafețe de 2200 de hectare de pădure din jurul Brașovului într-o pădure-parc, acum cea mai mare de acest tip din România. Banciu a explicat că ideea unei păduri-parc a fost preferată în acest caz, în detrimentul unei arii protejate, deoarece aceasta răspunde mai bine nevoilor locuitorilor. Scopul este de a oferi acces sigur și facil oamenilor care se plimbau deja prin acea pădure, fără a afecta negativ ecosistemul. Pădurile-parc permit activități recreative precum ciclism, alergare, plimbări în aer liber, fără a permite defrișări sau construcții masive. Banciu a subliniat că toate investițiile făcute în aceste spații sunt ecologice, utilizând doar lemn și piatră, fără beton, și că iluminatul public și alte facilități sunt integrate armonios în peisaj.
El a detaliat avantajele majore pe care pădurile-parc le aduc comunității, inclusiv îmbunătățirea sănătății mentale și fizice. Accesul la natură este esențial pentru reducerea stresului și pentru tratarea unor afecțiuni psihologice, fiind susținut de numeroase studii internaționale. Banciu a atras atenția că, în contextul actual, conectarea oamenilor cu natura devine tot mai importantă, iar pădurile-parc pot juca un rol vital în acest sens, mai ales în marile orașe unde zgomotul și poluarea afectează calitatea vieții.
În interviu, secretarul de stat a discutat și despre procesul tehnic și administrativ din spatele transformării unei păduri într-o pădure-parc, menționând că la Brașov proiectul a durat aproximativ un an și jumătate. A fost nevoie de consultări cu specialiști în silvicultură și cercetători de la Universitatea Transilvania, dar și de consultarea opiniei publice pentru a se asigura că proiectul reflectă nevoile reale ale comunității. Banciu a subliniat că implicarea comunității a fost esențială, brașovenii fiind încurajați să participe activ la dezvoltarea acestui spațiu verde.
În ceea ce privește discuția despre pădurea Trivale din Pitești, unde există un dezacord între partide, Banciu a explicat diferențele dintre pădurile-parc și ariile protejate. În timp ce PSD susține transformarea pădurii Trivale într-o pădure-parc pentru a facilita recreerea populației, PNL și USR preferă o arie protejată pentru a conserva biodiversitatea. Banciu a argumentat că pădurile-parc oferă un echilibru între protejarea mediului și satisfacerea nevoilor oamenilor, permițând accesul publicului, dar fără a permite tăieri de lemn sau construcții.
”Vă pot spune că în România sunt autorităţi locale care nu au înţeles încă, pe deplin, că este mai uşor să faci o pădure-parc decât o arie naturală protejată. Însă totul depinde de ce anume îşi doresc oamenii. Dacă ei vor protejarea biodiversităţii, atunci se poate face o arie naturală protejată. Însă, dacă îşi doresc să se recreeze în pădure, soluţia pădurii- parc este cea mai la îndemână. Pădurile din zona de câmpie, aşa cum există în Argeş de exemplu, oricum suferă mai mult. Cu atât mai mult este nevoie ca oamenilor să li se ofere ocazia, atunci când există, de a reveni în natură. În cazul ariei protejate, trebuie demonstrat foarte clar care sunt speciile care trebuie protejate prin lege, dacă acestea există. Ilegalităţi pot fi comise în ambele situaţii. Şi în pădurea-parc, şi în arie protejată. Există cazuri în ţară, în ambele situaţii. Dar pentru asta, există legi, există sancţiuni.”, a declarat secretarul de stat.
Un alt aspect important menționat de Banciu a fost că proiectele de păduri-parc sunt mai ușor de realizat decât ariile protejate și că acestea sunt deja preferate în multe zone din țară. De exemplu, a semnat avize pentru păduri-parc la Ocnele Mari, Buzău, Mediaș, și prevede că vor fi și alte proiecte similare în viitor.
Pe plan politic, Banciu a subliniat că proiectul pădurii-parc de la Brașov are sprijin din partea noii administrații locale, în special din partea PNL și PSD, care înțeleg beneficiile sociale și de mediu pe care le aduce acest tip de investiție.
Interviul poate fi cititit aici: interespublic.ro.
