Schimbări în impozitarea proprietăților
În cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar este inclusă și modificarea prevederilor legale privind sistemul de impozitare al clădirilor, mai exact stabilirea valorii impozabile (art. 457, Legea 227/2015, Cod Fiscal) într-un mod cât mai reprezentativ valorii de piață.
Cel puțin în teorie, o creștere a încasărilor la bugetele locale va permite acestora să își dezvolte comunitățile fără dependența actuală de finanțările aprobate de la Bugetul de Stat care, la rândul lor, erau dependente de relațiile dintre edili și decidenții guvernamentali. Deci ar fi un pas important în mult discutata descentralizare și dezvoltare regională pe care o discutăm de mai bine de 15 ani. Dar și o componentă importantă în reechilibrarea bugetului național.
Tranziția impozitării la valoarea de piață este una dintre condițiile de păstrare a fondurilor PNRR, dar și o recomandare a Băncii Mondiale. Este o problemă veche (Ordonanța 16/2022) rostogolită fără remediere până în prezent. Unul dintre blocaje este că încă impozităm separat construcția de teren, ceea ce face dificilă apropierea de o formulă reprezentativă pentru valoarea de piață. Un alt blocaj este lipsa unei baze de date legitime în estimarea valorilor de piață. Dar pentru ambele situații există soluții tehnice, voință să fie.
Impozitul plătit are două componente: valoarea impozabilă și cota de impozitare. Modul de stabilire a celor două componente diferă în funcție de natura proprietarului și mai ales tipul utilizării (persoană fizică / juridică, utilizare rezidențială/nerezidențială).
Cota de impozitare se stabilește de către Consiliul Local (conform intervalelor precizate în Codul Fiscal). Valoarea impozabilă, după caz, este stabilită de primării pentru clădirile rezidențiale (conform formulei prevăzute în Codul Fiscal) sau este rezultată din rapoartele de evaluare pentru clădirile nerezidențiale.
