omânia are, în 2025, cea mai ridicată rată a abandonului școlar timpuriu și cea mai mare pondere de tineri care nici nu lucrează, nici nu învață din întreaga Uniune, iar aproape întreaga problemă se concentrează în mediul rural, unde un sfert dintre tineri se află în această situație. Spre deosebire de restul continentului, unde băieții părăsesc școala mai des, la noi decalajul merge în sens invers, fetele fiind cele care abandonează mai devreme sistemul de învățământ.
Rata abandonului școlar timpuriu a fost de 15,5% în 2025, cea mai mare din UE și mult peste media europeană de 9,1%.
România este, alături de Bulgaria, printre singurele state unde abandonul este mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaților, cu o diferență de 3,4 puncte procentuale.
16,5% dintre tinerii de 18–24 de ani sunt NEET (nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau formare), cel mai ridicat nivel din Uniune, față de o medie de 9,0%.
În mediul rural, ponderea tinerilor NEET urcă la 25%, față de 10,3% media UE, iar diferența de 19,5 puncte procentuale între rural și urban este cea mai amplă din întreaga Uniune.
Raportul privind indicatorii-cheie „Key figures on Europe” este publicația anuală de sinteză a Eurostat, concepută ca o imagine de ansamblu asupra principalelor evoluții demografice, sociale, economice și de mediu din Uniunea Europeană. Ediția din acest an a fost recent publicată și folosește, în general, cele mai recente date disponibile pentru 2024 și 2025, extrase de Eurostat la 4 mai 2026. În următoarele săptămâni vom prezenta o serie de date de interes, conform avocatnet.ro.
La finalul anului 2025, 15,5% dintre tinerii de 18–24 de ani din România au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare – cel mai ridicat nivel din Uniune și cu mult peste media de 9,1%.
Următoarele state clasate, Germania (13,1%) și Spania (12,8%), rămân la o distanță apreciabilă față de noi, iar la polul opus se află Croația (2,1%), Grecia (3,0%) și Irlanda (3,6%), țări în care fenomenul este de câteva ori mai rar decât la noi. Cifra include și abandonul timpuriu al formării profesionale, nu doar pe cel din învățământul general.
Problema abandonului școlar este deja bine-cunoscută, iar România a înregistrat progrese din anii 2000 încoace, doar că s-a mișcat într-un ritm mult mai încet față de alte state, precum Portugalia sau Malta.
Abandonul școlar nu poate fi privit dintr-o perspectivă individuală, ci trebuie cercetat dacă există efectiv infrastructura necesară care să permită copiilor să meargă la școală. Nu este vorba doar de clădirea școlii, dar și de programele de after-school, de programele de integrare socială a copiilor și de centre sociale.
În aproape toată Uniunea, băieții sunt cei care părăsesc mai devreme școala, media europeană a diferenței dintre bărbați și femei fiind de 3,1 puncte procentuale. România se abate de la acest tipar și este, alături de Bulgaria, singurul stat unde raportul se inversează, la noi diferența fiind de -3,4 puncte, adică abandonul este cu 3,4 puncte mai mare în rândul fetelor.
