Puterea de cumpărare a românilor, grav afectată de creșterea prețurilor: doar 15% reușesc să se descurce în contextul actual
Creşterea preţurilor din ultima perioadă a afectat grav puterea de cumpărare a românilor, astfel că, pentru mare parte din populaţie, plata tuturor cheltuielilor, de la utilităţi la rate şi produse alimentare a ajuns o adevărată provocare, iar perspectivele nu se arată deloc optimiste, potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Digital HR.
Astfel, peste 80% dintre români spun că inflaţia i-a afectat puternic şi numai 15% spun că au reuşit să se descurce în actualul context.
„Cele mai mari bătăi de cap au fost, pentru majoritatea respondenţilor (67%) legate de plata facturilor la utilităţi (gaze, energie, întreţinere). Plata ratelor la bancă, în contextul majorării dobânzilor, a reprezentat a doua mare provocare pentru cei intervievaţi, iar creşterea preţurilor la alimente s-a aflat imediat pe locul următor, cu 58% respectiv 43%”, susţin autorii analizei.
În topul provocărilor generate de inflaţie, cei intervievaţi au mai bifat, în ordinea numărului de menţiuni, creşterea preţurilor la carburanţi (38%), scumpirea medicamentelor (24%), a serviciilor (18%) şi altele (11%).
Pentru majoritatea participanţilor (73%) la barometru, veniturile au ajuns insuficiente, numai 18% declarând că le ajung încă banii pentru a-şi acoperi toate cheltuielile lunare. Aproximativ 9% au refuzat să răspundă.
Barometrul Frames & DigitalHR mai arată că 62% dintre cei chestionaţi afirmă că nu au nicio rezervă financiară, 22% au între 1.000 şi 2.000 de lei, iar 14% au mai mult de 2.000 de lei. Circa 2% nu au dorit să răspundă.
„Radiografia financiară a zilei arată că, după doi ani de pandemie, marea majoritate a românilor a intrat în acest tsunami de scumpiri vlăguiţi din punct de vedere financiar. Cei mai mulţi şi-au cheltuit şi bruma de rezerve financiare pe care o aveau, iar perspectiva scumpirilor din aprilie reprezintă nu motiv de îngrijorare majoră pentru cei mai mulţi dintre respondenţi. Este o radiografie a sărăciei, a unei ţări a cărei situaţie financiară atârnă de un fir de aţă”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
O altă întrebare a barometrului Frames & DigitalHR a vizat modul în care românii cred că ar putea face faţă în contextul scumpirilor din economie. Întrebaţi câţi bani ar vrea să ceară angajatorilor pentru a rezista scumpirilor, cei mai mulţi au bifat o sumă ‘decentă’.
Circa 61% dintre respondenţi cred că o creştere salarială în jur de 1.000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflaţie. Totodată, 18% au bifat varianta 1.000-1.500. lei, 11% pe cea între 1.500-2.500 lei, 4% au marcat varianta peste 2.500 lei.
Numai 3% dintre cei chestionaţi par convinşi că s-ar descurca cu o sumă între 500-1.000 lei în timp ce doar 3% au menţionat varianta 100-500 lei.
„Rezultatele arată că, în marea lor majoritate, românii înţeleg dificultăţile prin care trec firmele şi consideră că o majorare decentă a salariilor ar fi una optimă, fără să dea finanţele companiilor peste cap. Întrebarea este dacă firme româneşti, şi aşa într-o situaţie financiară dificilă după pandemie, au posibilitatea de a creşte salariile măcar cu rata inflaţiei, dincolo de aşteptările angajaţilor”, afirmă experţii.
Întrebaţi ce ar face, dacă ar putea, să-şi crească veniturile în contextul provocărilor economice, 43% dintre respondenţi spun că şi-ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, 21% ar căuta încă un loc de muncă/part-time/colaborare, 12% ar pleca din ţară, iar restul au declarat că nu au o soluţie.
O altă întrebare a barometrului, focusată pe domeniul de interes al Digital HR, a vizat reconversia profesională.
Astfel, 48% dintre cei chestionaţi au declarat că ar fi dispuşi să încerce o nouă meserie, în timp ce 31% au declarat că nu mai sunt capabili de aşa ceva. Dintre cei interesaţi să îşi schimbe locul de muncă, 72% ar participa la un curs de pregătire profesională, iar dintre aceştia 53% ar prefera un curs gratuit şi numai 27% ar plăti pentru un program de pregătire într-o nouă meserie.
„Vestea bună este că avem un procent mult mai mare de intervievaţi, faţă de precedentul barometru, dispuşi să urmeze cursuri de pregătire profesională, să se reprofileze pe o meserie cerută de piaţa forţei de muncă. E un semn care arată că românii au înţeles că să ieşi la pensie de la un loc de muncă devine o perspectivă prea puţin predictibilă şi că, dacă vor un câştig mai bun, trebuie să se orienteze către meseriile cerute de piaţa forţei de muncă, să se specializeze”, a declarat Ligia Neacşu, lider al parteneriatului din cadrul proiectului finanţat din fonduri europene nerambursabile „Digital HR”.
