Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a acordat un interviu Jurnalului de Argeș în care a vorbit pe larg despre proiectul de pădure-parc la Buzău pe 178 ha care va fi cea mai mare pădure urbană din UE, după Tiergarten din Berlin, care are 192 ha. După cum se știe, la Pitești există voci, o minoritate, e adevărat, care susţine că mult mai avantajos
ar fi ca pădurea Trivale să devină arie protejată și nu pădure parc, așa cum dorește majoritatea și cum dorește și primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea.
Din acest punct de vedere, Constantin Toma este categoric și afirmă că pădurea-parc este singura șansă pentru protejarea reală a pădurii Trivale și pentru ca aceasta să fie pusă în valoare cu adevărat.
”Am reușit să obținem și hotărâre de guvern anul trecut, în ianuarie, și practic, de la începutul lui 2022, suntem proprietari pe 178 ha din pădurea Crângul.
Am fost acuzat că în momentul în care eu, ca primar, o să preiau această pădure-parc de la Romsilva, o s-o tai, o să fac vile și apoi o s-o împart la prieteni. Doamne ferește, de așa ceva! Pentru că Legea 220/2018 spune foarte clar că e interzis să faci așa ceva. Pădure-parc înseamnă zero construcții imobiliare, nu ai voie să torni nicio roabă de beton sau vreun metru cub de asfalt. Toată pădurea-parc pe care o facem la Buzău va respecta, dacă vreți, ”Legea din 3 maiu 1881”, ca să mă exprim în spiritul și litera documentului de proprietate de atunci. Iar condiția este ca pădurea din
Crâng, citez din nou din document – ”să serve pentru totdeauna ca loc de preumblare și înfrumusețare a orașului Buzău.
Vor fi poteci amenajate, trasee turistice, foișoare de lemn pentru observat păsări și plante. Foișoarele vor fi din lemn, provizorii, nu ai voie să faci fundație din beton sau de altă natură. Te vei putea plimba cu bicicleta, fără mașină, fără nimic motorizat, ceea ce este un lucru minunat.
Părerea mea este că, studiind Legea 220/2018, Piteștiul s-ar înscrie perfect în această lege. fiind în mijlocul orașului, mi se pare foarte normal ca ea să fi e a locuitorilor, bineînțeles protejând flora și fauna. Nici noi, la Buzău, nu ne-am propus, Doamne ferește!, să scoatem toate animalele de acolo. Pentru că și pădurea Crâng este tot în inima orașului, de la primărie până în pădure e doar un km. Avem căprioare, porci mistreți, bursuci, veverițe, avem și multe plante, de exemplu, laleaua de Crâng, deci biodiversitatea există și vrem s-o dezvoltăm.
Pădurea parc din Crângul Buzăului va fi arie protejată, fără s-o numim arie protejată. Pentru că avem o problemă foarte dificilă la Buzău. Avem 400 ha pe malul râului Buzău, atenție, care sunt declarate în arealul natural protejat Natura 2000 (în afara celor 178 de hectare pe care Primăria le-a transformat în pădure-parc, n.red.). Prin 2004, cu câțiva ani înainte să intrăm în UE, s-au declarat cele 400 ha arie protejată, că era condiție a UE. Și asta din cauza a două
animăluțe care nu mai există și cred că n-au existat vreodată. Este vorba de un popândău, de un buhai de baltă, o broască numită ”bambina-bambina”. Bineînțeles că aceste 400 ha, devenite atunci arie protejată, au devenit o groapă de gunoi a orașului în care, noaptea, camioane și căruțe din comunele limitrofe aduc o mulțime de mizerie. Acum nu mai poți face absolut nimic acolo, că e arie protejată, adică să intervii în vreun fel. Acolo, pe cele 400 ha arie protejată care, repet, sunt pe malul râului Buzău, nu ai voie să dai nici măcar o autorizație de construcție pentru consolidarea malului. Nu se poate așa ceva! Areal protejat înseamnă să nu mai faci nimic acolo. Fiindcă așa înțeleg oamenii aceștia. Și v-am spus cum au grijă de ea. De pădurea-parc, în schimb, de cele 178 de hectare intrate deja în proprietatea orașului Buzău, vom avea grijă fi indcă este plămânul verde al orașului. De exemplu, în pădurea-parc avem
ciuperca ulmului care a făcut ravagii, dar am luat măsuri să îngrijim pădurea.
Ca să concluzionez, această polemică despre faptul că nu e bine pădure-parc în Buzău, ci arie protejată a existat și nu s-a terminat nici acum. Dar marea majoritate a buzoienilor vrea pădurea-parc. Minoritatea care voia arie protejată, e vorba de cineva de la PMP, a distribuit la un moment dat vreo 40.000 de mii de fl uturași prin Buzău, cum că Toma, adică eu, vreau pădure-parc fi indca vreau să-mi fac vilă acolo și apoi să dau la toți prietenii acolo și tai
toată pădurea.
Statul este un administrator prost al pădurii, nici nu-l interesează. Păi, dacă Trivale este în mijlocul Piteștiului, Dumnezeule!, cum să nu ai posiblitatea să te bucuri de ea? Dimpotrivă, o vei îngriji și cu sufl etul după ce devine pădure-parc.
Pădurea-parc e singura șansă de a salva Trivalea, spre binele comunității. Fiindcă avem și această problemă mare care este poluarea. Iar dacă nu vom îmbunătăți calitatea mediului, nu vom avea o viață mai sănătoasă. Este o realitate și trebuie să cuplăm la această realitate ca să putem trăi mai bine. Speranța de viață în România este cea mai mică din UE și aceasta și din cauza calității mediului.’‘, a declarat Constantin Toma.
