Polițiștii și procurorii DIICOT fac miercuri 66 de percheziții în județele Timiș, Caraș-Severin, Arad, Alba, Argeș, Teleorman, Hunedoara, Ilfov și în București, într-un dosar penal de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare a banilor.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2018, pe raza județului Timiș, doi suspecți, administratori ai unei firme, împreună cu alți suspecți angrenați într-un proiect dedicat energiei regenerabile, derulat în cadrul firmei, au constituit o grupare de criminalitate organizată în scopul obținerii unor importante sume de bani.
Liderii au acționat în mod coordonat și specializat, punând în aplicare un mecanism infracțional de însușire și folosire cu rea credință a fondurilor societății care ulterior au fost supuse procesului de spălare a banilor.
La grup au aderat și alți suspecți, specialiști în domeniile informatic, contabil și fiscal, care au constituit eșalonul secund al rețelei infracționale.
În perioada 2018 – 2020, la diferite intervale de timp, membrii grupării și-au însușit și au folosit din patrimoniul firmei, în interesul lor și pentru alții, prin mai multe transferuri către portofele virtuale, a peste 25000 de unități ale unei criptomonede atrase în cadrul proiectului energetic. Prejudiciul produs depășește 66.000.000 lei ( 17.700.000 USD).
Însușirea și folosirea valorilor societății s-a realizat prin transferul monedelor virtuale din portofelul societății către portofelele controlate de către membrii grupului infracțional sau persoane și societăți afiliate structurii de criminalitate organizată.
„În paralel cu externalizarea frauduloasă a fondurilor societății, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a bunurilor sau valorilor delapidate, în perioada 2018 – 2024, membrii grupării au procedat la schimbarea de monede virtuale în monedă fiduciară pe care au transferat-o în conturi bancare. Ulterior membrii grupului infracțional, precum și persoane sau societăți apropiate de aceștia, au efectuat retrageri din conturi și de la ATM-urile cu criptomonede, utilizând valorile astfel obținute la achiziționarea de bunuri ( imobile, autoturisme, excursii), creditarea societăților, acordarea unor sume de bani cu împrumut apropiaților și angajaților unității care aveau cunoștință de proveniența ilicită a banilor precum și raportări fictive cu privire la obținerea de câștiguri din tranzacționarea de criptomonedă”, arată procurorii.
