Pentru senatorul PNL Mihai Coteț tot ce zboară se mănâncă: vrea comasarea comunelor
Senatorul PNL de Argeș Mihai Coteț readuce în atenția publică ideea reorganizării administrative și a comasării unor comune din România, susținând că administrațiile locale mici ar consuma resurse fără să poată asigura dezvoltarea comunităților.
Într-o postare publică, parlamentarul liberal compară situația României cu cea din Republica Moldova și afirmă că aproximativ 60% dintre primăriile de peste Prut ar fi adoptat deja decizii de comasare voluntară. Coteț consideră că și România ar trebui să înceapă o reformă administrativă amplă.
Declarațiile senatorului ridică însă semne de întrebare, mai ales în condițiile realităților foarte diferite dintre comunitățile din România. Comasarea administrativă nu poate fi tratată doar prin prisma numărului de locuitori sau a cheltuielilor de funcționare ale primăriilor, fără a ține cont de distanțele dintre sate, infrastructura existentă, accesul la servicii publice și specificul fiecărei comunități.
Problema este că, în multe comune din România, primăria reprezintă una dintre puținele instituții care mai țin comunitatea unită și asigură accesul oamenilor la servicii administrative. Pentru locuitorii din satele aflate la kilometri distanță de centrul unei comune, desființarea administrației locale poate însemna drumuri suplimentare și acces mai dificil la documente și servicii.
În plus, faptul că o comună are puțini locuitori nu înseamnă automat că administrația sa este inutilă sau că problemele comunității pot fi rezolvate mai eficient de o primărie aflată la distanță.
Comparația cu Republica Moldova făcută de senatorul PNL este, de asemenea, discutabilă. România are 3.181 de unități administrativ-teritoriale la nivel local, iar organizarea administrativă este legată de o rețea complexă de localități, infrastructură, servicii publice și proiecte europene.
Mai mult, comunele românești au atras în ultimii ani fonduri europene și guvernamentale pentru apă, canalizare, drumuri, școli, dispensare, iluminat public și alte investiții. În multe cazuri, primăriile mici au fost cele care au dus proiectele până la capăt, chiar dacă veniturile proprii sunt reduse.
A pune toate aceste administrații în aceeași categorie și a sugera că ele reprezintă în principal „pomeni bugetare” riscă să ignore eforturile și investițiile realizate în numeroase comunități rurale.
Senatorul susține că reorganizarea administrativă a fost blocată de „teama clasei politice de a deranja rețelele de baroni locali”.
O asemenea abordare simplifică însă o problemă extrem de complicată. Reforma administrativă nu poate fi redusă la desființarea unor primării, ci trebuie să răspundă unor întrebări concrete: cine va administra satele după comasare, unde vor funcționa serviciile, cât vor avea oamenii de mers până la noul sediu administrativ și, mai ales, dacă economiile obținute vor ajunge efectiv în investiții.
Într-o Românie în care numeroase comunități rurale se confruntă deja cu depopulare, îmbătrânirea populației și lipsa transportului public, o reorganizare făcută exclusiv pe criterii contabile ar putea accentua problemele existente.
Este legitim ca România să discute despre eficiența administrației publice și despre o eventuală reformă administrativ-teritorială. Dar înainte de a cere comasarea comunelor, ar trebui prezentate public criterii clare, economii estimate, investiții garantate și soluții pentru accesul oamenilor la servicii, în special pentru cei din satele periferice.
Pentru comunitățile rurale, administrația locală nu înseamnă doar un sediu și câțiva angajați. Înseamnă omul care rezolvă documentele, proiectele de infrastructură, situațiile de urgență și problemele de zi cu zi ale unei comunități.
De aceea, mesajul senatorului Mihai Coteț poate deschide o discuție necesară despre administrația românească, dar o astfel de reformă trebuie construită pornind de la realitățile din teren, nu doar de la statistici și comparații cu alte state.
