Ovidiu Puiu: Riscurile globale bat și la ușa României. Să fim precauți și să facem alegeri raționale!
Anul 2024 aduce cu sine un amalgam de provocări și riscuri globale pe care toate organizațiile internaționale se preocupă să le cartografieze. România nu e deloc ferită de impactul evenimentelor care se întâmplă pe glob. Într-o lume a interdependențelor, efectele de propagare sau chiar de tip bulgăre de zăpadă sunt mai intense decât ne putem imagina. Iată o scurtă sinteză a riscurilor globale la care se face referire și a posibilelor consecințe pentru România, sinteză realizată de către senatorul PSD de Argeș Ovidiu Puiu.
”Conflictele armate în desfășurare, dar și altele mocnite – deschid lista provocărilor pentru anul 2024. Războiul din Ucraina este chiar la granița noastră și, deși nu mai face breaking news în mass-media, are implicații la fel de puternice ca în prima zi. În altă ordine de idei, conflictul din Orientul Mijlociu nu dă nici el semne că va lua sfârșit, ba chiar pare să se extindă, în timp de zona Indo-Pacificului este și ea în tensiune. Puse la un loc, toate aceste conflicte ne spun că pacea pe glob nu este nici pe departe o garanție și că o nouă cursă a înarmării este în desfășurare. România trebuie să fie, la rândul ei, en-garde!
În plan economic, războiul este chiar mai aprig și mai extins. Rivalitatea SUA-China se adâncește, economia Indiei ia avânt considerabil, în timp ce economia UE, deși continuă să crească, pierde vizibil din viteză. Lanțurile globale de producție sunt în plin proces de reconfigurare, iar fragmentarea și deglobalizarea sunt noile constante ale economiei mondiale. În tot acest context, potențialul de creștere al României rămâne ridicat, dar puternic influențat de ceea ce se întâmplă în economiile principalilor partenerilor comerciali (Germania, Franța, Italia, Ungaria etc.). Patriotismul economic și autonomia strategică sunt în plină ascensiune în întreaga lume, iar România nu trebuie să facă excepție în a le susține deschis și intens!
Riscurile legate de mediu și, aș adăuga eu, de politicile de mediu, se regăsesc și ele în clasamentul global. Pe de o parte, vorbim de ”meta-riscul” asociat schimbărilor climatice și potențialele dezastre naturale ce decurg din acesta, respectiv secetă extremă, valuri de căldură, incendii, inundații etc. Pe de altă parte, vorbim de riscuri asociate unor politici de mediu asimetrice și cu profunde consecințe în plan economic și social. Tranziția energetică, deși ia avânt considerabil, are riscurile ei legate de pierderi de locuri de muncă, sărăcie energetică, posibile blocaje și jocuri geopolitice în aprovizionarea cu materii prime critice ș.a.m.d. Mai mult, tranziția verde merge dincolo de tranziția energetică și impactează agricultura, industria, construcțiile, transporturile ș.a.m.d. Protestele fermierilor și transportatorilor din întreaga Europă sunt un tip de reacție la aceste politici, iar mare parte din soluții se traduc în revizuirea legislației europene în sensul protejării producătorilor și cetățenilor din Uniune. România trebuie să susțină tranziția verde în deplin balans cu competitivitatea și bunăstarea cetățenilor!
Nu în cele din urmă, riscurile asociate digitalului, inteligenței artificiale și securității cibernetice sunt mult mai aproape decât pare la prima vedere. Și asta cu atât mai mult cu cât 2024 este anul ”super-alegerilor”, în care circa o jumătate din populația globului merge la vot. Inteligența artificială ia amploare, asta e cert, în timp ce cursa pentru reglementarea ei e mult mai lentă. Mai departe, democrația globală e pusă la încercare în anul 2024 de pericolul deep-fake, de atacuri cibernetice, de tehnici foarte sofisticate de dezinformare și de sentimente ”anti-” orice propagate prin rețele sociale. România e și ea în acest film, iar riscurile se amplifică pe măsură ce se apropie perioada electorală.
Scurta trecere în revistă a riscurilor globale asociate anului 2024 ne arată că securitatea, economia, societatea, mediul și democrația au fiecare și toate împreună provocări colosale. România de astăzi este stabilă și așa trebuie să rămână! Să fim precauți și să facem cele mai bune alegeri!”, afirmă Cătălin Gherzan.
