Ioana Făcăleață: Nu voi accepta niciodată ca județul Argeș să fie obligat să se oprească din dezvoltare, turismul să fie blocat, să fie îngrădit accesul cetățenilor la propriile gospodării sau să fie afectate activitățile tradiționale
Prefectul județului Argeș, Ioana Făcăleață, solicită o dezbatere reală și transparentă privind desemnarea zonelor de protecție strictă pentru biodiversitate, asumate de România prin PNRR. În urma unei întâlniri aplicate cu Ministerul Mediului și autoritățile locale, prefectul a atras atenția că deciziile luate „din birouri” riscă să blocheze investiții, să îngrădească accesul cetățenilor și să frâneze dezvoltarea turistică a județului.
”Nu voi accepta niciodată ca județul Argeș să fie obligat să se oprească din dezvoltare, turismul să fie blocat, să fie îngrădit accesul cetățenilor la propriile gospodării sau să fie afectate activitățile tradiționale din zona de munte – inclusiv pășunatul și creșterea animalelor care țin în viață comunități întregi.
Am avut o întâlnire de lucru aplicată cu reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu reprezentanții societăților care au elaborat studiul pentru „Identificarea zonelor de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea”, precum și cu primarii din județ și șefii de instituții și deconcentrate.
În anul 2021, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) obligația de a defini și desemna zonele prioritare pentru biodiversitate – așa-numitele zone de protecție strictă. Vorbim despre încadrări mai restrictive decât cele existente, cu efecte directe asupra comunităților.
În anul 2023, Ministerul Mediului a încheiat un contract de amploare cu o asociere de firme pentru „servicii de elaborare a studiului pentru identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021–2030”.
Asocierea de firme a stabilit zonele propuse ca zone prioritare pentru biodiversitate în județul Argeș, în special în localitățile din nordul județului, existând localități în care peste 50% din suprafață ar fi încadrată în această categorie. Per total, suprafața propusă este de aproximativ 12–14% din suprafața județului Argeș. În forma prezentată până acum, în aceste zone nu s-ar mai putea realiza investiții și nu s-ar mai putea face intervenții, iar în unele situații ar apărea restricții inclusiv pentru pășunat.
În urmă cu două-trei săptămâni am cerut și noi harta județului și zonele propuse, pentru că acestea nu ne-au fost prezentate în mod clar. În acest interval, am discutat de mai multe ori cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe acest subiect și i-am cerut să avem discuții aplicate, punctuale, pe fiecare zonă în parte, pentru că nu au fost făcute consultări reale cu autoritățile locale.
Mai mult, au fost semnalate erori majore în propunerile inițiale: au fost incluse proprietăți ale oamenilor, drumuri comunale, județene și naționale, aspecte care ar putea îngrădi accesul cetățenilor; au fost prinse zone unde se derulează investiții prin fonduri guvernamentale și europene; au fost identificate zone care ar afecta dezvoltarea localităților și turismul; inclusiv accesul către obiective de interes public – către un spital, către zone de pregătire și poligoane ale Armatei și MAI, către Barajul Budeasa și alte puncte esențiale.
Protejarea mediului este o obligație pe care o susțin ferm, însă ea trebuie realizată în echilibru cu dreptul comunităților la dezvoltare, cu respectarea proprietății și cu reguli clare, bine definite, aplicabile în practică. Deciziile care afectează direct viața oamenilor nu pot fi stabilite din birouri și nu pot fi impuse de sus, fără dialog, fără clarificări și fără a ține cont de realitățile din teren.
Tocmai de aceea mi-am dorit o dezbatere reală, aplicată și concretă, care să permită identificarea și corectarea aspectelor care, în forma actuală, pot avea impact negativ asupra administrațiilor locale, asupra dezvoltării comunităților și asupra proprietăților private sau publice. Nu putem bloca dezvoltarea județului!
În urma discuției de astăzi, autoritățile locale și județene au semnalat toate aceste erori grave și am cerut repararea lor. Am cerut urgent modificări și consultări reale cu primarii. Astfel, în luna ianuarie vor fi reluate discuțiile cu fiecare localitate în parte, iar asocierea responsabilă de propunerea acestor zone trebuie să le refacă și să opereze corecțiile necesare.
Nu putem discuta doar despre concepte generale precum „non-intervenție” sau „management activ” fără să definim clar ce înseamnă acestea în practică. Nici nu putem creiona hărți din birou care să stabilească zone fără a evalua corect și transparent care sunt efectele pe termen scurt, mediu și lung – negative și benefice deopotrivă. Altfel, efectele pot fi de-a dreptul devastatoare: se blochează investiții majore, se pune frână dezvoltării turistice, se instituie restricții pentru cetățenii care nu și-ar mai putea folosi nici propriile terenuri, inclusiv pășuni pentru animale.
Este esențial ca cetățenii, primarii și administrațiile locale să știe clar în ce zone se poate interveni și ce tip de restricții se aplică, astfel încât să existe predictibilitate și transparență.
Este obligatoriu! Procesul trebuie să urmeze pașii logici: mai întâi definim clar obiectivele și conceptele, astfel încât oamenii să înțeleagă ce presupun acestea, apoi stabilim zonele prioritare și măsurile de protecție necesare. Acest mod de lucru este esențial pentru echilibrul dintre protejarea mediului și dezvoltarea locală.
Este nevoie de o analiză corectă și transparentă – nu o analiză pe furiș și din birouri, ci una pe teren, reală și obiectivă – astfel încât protecția mediului să nu devină un obstacol arbitrar pentru dezvoltarea locală și pentru drepturile argeșenilor.”, a declarat Ioana Făcăleață.
