Despre epoca fanariotă şi impactul negativ al acesteia asupra Ţărilor Româneşti, s-a vorbit, s-a dezbătut, dar o concluzie finală şi definitivă nu a fost trasă niciodată, căci fanarioţii au fost văzuţi de istorii vechi şi noi, fie în lumină total nefavorabilă, fie ca deschizători ai educaţiei. Desigur, vorbim despre şcoli în limba greacă făcute de domnitorii din Fanar, numiţi în Moldova şi Ţara Românească de mai marii Istanbulului.
La Muzeul Goleşti s-a desfăşurat astăzi un simpozion rezultat în urma unei colabărări cu Facultatea de Istorie a Universităţii Piteşti, în cadrul căruia au fost prezentate opiniile şi descrierile călătorilor străini care au venit în Ţările Române şi au notat impresii de călătorie. Cât de vinovaţi au fost fanarioţii pentru prăbuşirea socială, economică şi statală a ţării şi cu cât au participat boierii români la acest declin? O întrebare care are şi un răspuns ce ne poate aduce şi o înţelegere a vremurilor actuale, căci şi atunci şi acum funcţiile în stat erau şi sunt rezultatul plăţilor şi al meritelor. Boierii români plăteau atunci bani grei grecilor fanarioţi pentru a ocupa diverse funcţii în stat, bani îi recuperau prin corupţie, abuzuri şi fărădelegi. Desigur, vi se pare cunoscut acest obicei, deşi au trecut sute de ani de atunci şi până acum. Seminarul a meritat toată atenţia şi toată consideraţia, demonstrând din nou că cine nu cunoaşte trecutul nu va înţelege nici prezentul, nici viitorul. Seminarul a fost organizat la Muzeul Goleşti, amfitrioana evenimentului fiind Paula Limbălată, conservator în cadrul instituţiei şi au participat profesor dr. Claudiu Neagoe de la Universitatea Piteşti şi stundenţi şi masteranzi ai Facultate de Istorie.
