În timp ce prefecți și subprefecți liberali din țară și-au depus demisiile la solicitarea conducerii PNL, în Argeș, Dragoș Predescu a ales să rămână în funcție. Mai mult, după eliberarea din funcție a prefectului Darius-Sebastian Nedelcu, acesta exercită temporar și atribuțiile de conducere ale instituției.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât Dragoș Predescu s-a remarcat, în ultimele luni, prin criticile dure la adresa conducerii Consiliului Județean Argeș. În luna august, liberalul îi cerea public demisia președintelui Ion Mînzînă, în cazul în care despăgubirile din litigiul privind noul corp al Spitalului Județean urmau să fie suportate din bani publici. Atunci, Predescu vorbea despre responsabilitate politică și administrativă și despre necesitatea asumării consecințelor.
Acum, când propriul partid i-a cerut să renunțe la funcție, lucrurile par să stea diferit.
Întrebat de o jurnalistă de ce nu a demisionat, Predescu a explicat că „ar fi un gest iresponsabil ca o instituție publică să rămână fără conducere”, invocând faptul că al doilea post de subprefect este vacant.
Argumentul continuității administrative poate fi înțeles. Totuși, acesta nu lămurește de ce liberalul nu a dat curs solicitării conducerii PNL, așa cum au procedat alți reprezentanți ai partidului.
De altfel, Predescu a transmis că întrebările de natură politică preferă să le discute în privat, deși situația privește o funcție publică și o decizie politică anunțată la nivel național.
Contrastul este evident: atunci când critica administrația județeană, Dragoș Predescu cerea asumarea responsabilității inclusiv prin demisie. Când solicitarea de demisie îl privește direct, invocă necesitatea de a rămâne în funcție.
Rămâne de explicat de ce principiul responsabilității politice, atât de des invocat în cazul altora, este aplicat diferit atunci când propria funcție este în discuție.
