”Consecvență” de dreapta: Ilie Bolojan și PNL redescoperă taxarea progresivă, dar o aplică doar când le convine
Propunerea recentă lansată de Ilie Bolojan și Nicușor Dan privind introducerea contribuției pentru sănătate (CASS) la pensiile mari scoate din nou la iveală dublul standard al liderilor PNL, care se declară fideli ideologiei de dreapta, dar aplică politici fiscale de stânga doar atunci când le convine electoral sau bugetar.
După ani în care au criticat deschis ideea de impozitare progresivă, considerând-o „pedeapsă pentru succes” sau „atac la clasa mijlocie”, PNL vine acum cu exact acest model fiscal – dar doar pentru pensionari. Mai exact, vor să impună o contribuție de 10% la sănătate pentru pensiile mari, ceea ce înseamnă în mod evident o formă de taxare progresivă, cotă 0% sub 3.000 de lei și 10% pentru ce depășește acest prag.
Această incoerență fiscală nu este doar ipocrită, ci și periculoasă. În loc să prezinte o reformă coerentă, aplicabilă tuturor categoriilor de venituri mari, liderii PNL se concentrează pe pensionari – o categorie vulnerabilă, unde impactul electoral poate fi gestionat mai ușor cu justificări moralizatoare („solidaritate”, „dreptate socială”). Dar unde era această „solidaritate” când PNL tăia pensii, reducea sporuri sau bloca majorări legale?
Bolojan nu este la primul experiment pe spatele românilor. În 2010, când guvernul din care PNL făcea parte sub forma alianței PDL-PNL încerca tăierea pensiilor cu 15%, Curtea Constituțională a declarat măsura neconstituțională. Drept urmare, au introdus CASS de 5,5% pe toate pensiile mai mari de 740 de lei, aplicând contribuția nu doar pe suma care depășea acest prag, ci pe întreaga pensie – o aberație fiscală sancționată ulterior de CCR.
În 2025, PNL pare să repete greșeala: vrea să taxeze „pensiile mari”, dar nu a oferit nici până azi un model clar de calcul care să respecte Constituția. Dacă aplicarea CASS nu se face doar pentru suma care depășește pragul de 3.000 de lei – cum a stabilit CCR în 2012 – întreaga măsură riscă să fie din nou invalidată în instanță.
Cât despre Ilie Bolojan, care poza în campionul eficienței administrative, această inițiativă arată că discursul despre reformă și bună guvernare se reduce la soluții contabile, pe spatele pensionarilor și fără o viziune reală. Lipsesc soluțiile sistemice, lipsește reforma fiscală coerentă, iar în locul lor apar rețete rapide, menite să acopere gaura bugetară provocată chiar de guvernările de dreapta.
Românii merită mai mult decât improvizații fiscale și corectitudine selectivă. Dacă PNL și Ilie Bolojan vor să vorbească despre echitate, să înceapă cu un sistem fiscal unitar și predictibil, nu cu măsuri heirupiste dictate de panica cifrelor de deficit.
