
Guvernul este pe care să aplice măsura comasării școlilor prin creșterea cheltuielilor cu salariile, deși măsurile sunt prezentate drept unele de austeritate.
O asemenea măsură de comasare a școlilor ar putea duce la creșterea cheltuielilor cu salariile, nu la scăderea lor.
În cazul comasării a două școli, una cu 450 de elevi și alta cu 420 de elevi, care până la 31 august 2025 au personalitate juridică, dar de la 1 septembrie 2025 nu mai au, pentru că intră în vigoare prevederile Legii 141/2025 care impun personalitate juridică doar școlilor cu 500 de elevi sau peste, noua școală formată din cele două va avea 870 de elevi.
Potrivit legii, normelor puse în dezbatere de minister și regulamentelor în vigoare, se desființează posturile de director ale celor două școli și apare un post de director nou pentru noua școală mare, cu cei 870 de elevi – echivalentul a 40 de clase de elevi, cu o medie de 22 de elevi/clasă.
Conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP, articolul 24, un post de director adjunct se poate înființa la peste 30 de formațiuni de studiu, sau chiar mai puține dacă sunt și clase de din diferite cicluri de învățământ.
Articolul 24 – „Se poate norma o funcție de director adjunct pentru:
a) unitățile de învățământ care au peste 30 de formațiuni de studiu;
b) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și îndeplinesc una dintre condițiile: au cel puțin 10 clase inclusiv din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;
c) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și au internat și cantină;
d) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au peste 25 de clase;
e) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și îndeplinesc una din condițiile: au cel puțin 10 clase din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;
f) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și au internat și cantină;
g) unitățile de învățământ special cu cel puțin 16 clase.
(3) Se pot norma două funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 50 de formațiuni de studiu.
(4) Se pot norma trei funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 70 de formațiuni de studiu sau cu peste 70 de formațiuni de studiu din învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
Analizând din perspectiva grilei de salarizare, un post de director la o școală de 420-450 de elevi este salarizat cu un salariu de bază de 11.344 de lei brut, potrivit grilelor în vigoare. Deci, prin desființarea celor două posturi de director de la școlile care se comasează se obține o economie la cheltuielile cu salariile de 11.344 x 2 = 22.688 lei/ lună, teoretic.
Salariul noului director de școală cu 870 de elevi este mai mare, potrivit grilelor de salarizare, și anume 11.505 lei pe lună.
În plus, salariul directorului adjunct nou-înființat al unei școli cu 870 de elevi este de 11.405 lei pe lună.
Altfel spus, Guvernul Bolojan, ministrul Daniel David, Ministerul Educației și Cercetării, taie două salarii de 22.688 de lei pe lună și plătesc noii conduceri a școlii proaspăt înființate 22.910 lei pe lună. „Economia” făcută este de fapt o cheltuială suplimentară de 222 lei pe lună.
Iar estimările de la începutul discuției pe Legea 141, date de ministrul Daniel David, erau că va desființa 900 de posturi de directori.



