
Alina Gorghiu ține predici despre integritate, dar tace despre legăturile PNL–Anastasiu și afacerile de partid cu statul
În plină criză de imagine pentru Guvernul Bolojan, președinta PNL Argeș, Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, iese la rampă cu declarații moralizatoare despre demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, prezentând-o drept „singura reacție corectă, lucidă și sănătoasă”. Doar că, în timp ce Gorghiu își exersează discursul despre credibilitate și reforme „grele”, opinia publică așteaptă în continuare răspunsuri clare la întrebările esențiale: Cine l-a promovat pe Anastasiu? Și cu ce scop?
Este o simplă coincidență faptul că tocmai PNL, sub umbrela lui Ilie Bolojan și cu girul politic al Alinei Gorghiu, l-a împins pe Anastasiu în funcția de vicepremier, cu titulatura pompoasă de „mare reformator al statului”? Sau este un model de impostură politică în care reformele sunt doar o perdea de fum, iar clientela de partid prosperă liniștită, cu contracte atribuite direct, fără licitații?
Și mai grav, faptele nu pot fi ignorate: partenera de viață a lui Dragoș Anastasiu face afaceri cu statul pe bandă rulantă, în special cu instituții controlate de liberali. Iar contractele vin fără licitație, prin încredințare directă. Așa arată „reforma” în viziunea PNL? Așa arată „integritatea care nu este negociabilă”, doamnă Gorghiu?
Dincolo de discursurile îngrijit ambalate, realitatea arată că sistemul promovat de PNL nu este nici lucid, nici sănătos. Este același mecanism al complicității, în care „reformatorii” devin, în fapt, parte a problemelor pe care pretind că le rezolvă. Iar reacțiile de după scandal nu fac decât să confirme un tipar: multă retorică, nicio asumare reală.
Alina Gorghiu afirmă că „pentru PNL integritatea nu este negociabilă și nici selectivă”. Atunci de ce tace în fața dovezilor evidente de favorizare politică și contracte discutabile? De ce nu cere public o anchetă privind traseul banilor publici către firmele apropiate de vicepremierul demisionar? Sau „credibilitatea” guvernului se măsoară doar în comunicate și punctaje de partid?
Până nu vom primi răspunsuri clare la aceste întrebări, toată predica despre reforme, „oameni integri” și „încredere” nu este decât o formă de cinism politic ambalat în lozinci goale. România are nevoie de reforme adevărate – nu de reformatori de carton care predică integritatea în timp ce privesc în altă parte când se împart banii publici între apropiați.



