Recent a fost încheiată campania de cercetări arheologice sistematice la castrul roman Câmpulung Jidova, sit aflat în proprietatea Consiliului Județean Argeș și administrat de Muzeul Județean Argeș. Săpăturile arheologice au fost desfășurate de colectivul compus din prof. univ. dr. Constantin Petolescu, membru corespondent al Academiei Române (responsabilul științific), dr. Florian Matei-Popescu de la Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, și dr. Ion Dumitrescu, Claudiu Lăzărică de la Muzeul Județean Argeș.
Anul acesta, cercetarea a fost concentrată la nord-est de clădirea pretoriului, în spațiul dintre acesta și turnul de curtină. Obiectivul principal al cercetărilor l-a reprezentat degajarea laturii de nord a unei clădirii cu hipocaust.
Cea mai mare parte din această clădire situată între latura de est a pretoriului și zidul de incintă al castrului a fost cercetată între anii 2017 și 2024. De asemenea, colțul de nord-vest al clădirii fusese deja degajat din campania 2025. Tot atunci a fost identificat un praefurnium care alimenta instalația de încălzire a clădirii, precum și porțiuni din drumul care mărginea în partea de nord pretoriul (probabil via quintana).
Pe parcursul celor cinci săptămâni de campanie (4 august – 7 septembrie 2026), s-a reușit degajarea integrală a laturi de nord a clădirii menționate, cel mai probabil niște terme de mici dimensiuni. Cu toate că zidurile de cărămidă au fost în mare parte scoase, din ele păstrându-se doar câteva segmente mici, celelalte structuri arheologice au fost bine conservate. Astfel, în colțul de nord-est al clădirii au fost descoperite in situ: șirurile de pilele de hipocaust; un perete de cărămidă și tuburile de lut care erau aplicate pe acesta pentru a permite aerului cald să circule; fragmente din podeaua de opus signinum.
Cercetarea a permis completarea planului clădirii. Astfel s-a constatat că edificiul are o suprafață de circa 116 mp, cu latura de vest lungă de 19,30 m și latura de nord de 8,47 m. Prezența unor elemente tipice precum: o absidă prevăzută cu hipocaust dispusă pe latura de est a clădirii; un canal de scurgere cu pereții căptușiți cu țigle și olane și două încăperi fără încălzire și cu podeaua realizată din material hidrofug – cocciopesto foarte groasă (14-25 cm) au permis identificarea clădirii cu o baie, care deservea pretoriul.
Tot în campania de anul acesta, s-a reușit punerea în evidență a drumului care mărginește în partea de nord clădirea pretoriului – via quintana. De asemenea, o porțiune din zidul de incintă a fost degajat. Acesta era foarte bine conservat, avea în elevație 1,40 m și 1,74 m în grosime și era realizat din bolovani de râu legați cu mortar.
Pe lângă datele prezentate, cercetarea a adus o serie de informații cu privire la planimetria sitului și la fazele constructive. Deja din campaniile precedente, se observase că edificiul reprezintă o extindere a clădirii pretoriului, iar din nevoia de spațiu, în partea de est a pretoriului, o porțiunea din via sagularis (drumul construit la baza agger-ului) și o parte din agger („terasament” realizat din pământ pe care se sprijinea zidul de incintă) au fost desființate. Totodată, pentru construirea laturii de nord a edificiului fost tăiat o parte din drumul care mărginea la nord pretoriul. Același drum a fost blocat și de construirea unui praefurnium care alimenta instalația de încălzire a camerelor de pe latura de nord a clădirii.
Toate aceste transformări se produc în castrul de la Câmpulung – Jidova la mijlocul secolului al III-lea d.Hr.
