Ordonanța de urgență care stabilește comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale se află pe masa Executivului.
Printre măsurile ce vor fi adoptate se referă și cea care derogă de la sancționarea cu pierderea de drept a mandatului de către un primar sau a unui președinte de consiliu județean în exercițiu care va candida de la alt partid decât de la cel pe listele căruia a fost ales în 2020.
O ordonanță similară a fost adoptată, în 2014, de Cabinetul Ponta, însă legea de aprobare a fost atacată la Curtea Constituțională de către PNL și PDL.
Legea respectivă a fost declarată neconstituțională de către judecătorii CCR. Printre cei care au criticat, atunci, demersul lui Ponta se număra și Cătălin Predoiu, cel care, astăzi, și-a pus semnătura, în calitate de inițiator, ca vicepremier și ministru de Interne, pe un demers identic. Derogarea de la sancționarea traseismului va funcționa, conform proiectului citat, doar până la derularea efectivă a scrutinului din 9 iunie, după care orice migrare de la un partid la altul va fi sancționată ca și până acum.
Executivul pregătește emiterea unei ordonanțe de urgență care are drept scop instituirea unor măsuri privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. Este, practic, documentul prin care Coaliția PSD-PNL va oficializa comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, din data de 9 iunie 2024.
Astfel, în proiectul de ordonanță de urgență se prevede că alegerile pentru Parlamentul European și cele locale de anul acesta vor avea loc în aceeași zi, în data de 9 iunie 2024, iar perioada electorală începe din data de 12 martie și se încheie în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
O altă noutate introdusă prin acest proiect este aceea că, la alegerile din data de o iunie 2024, o persoană poate candida, în același timp, atât pentru Parlamentul European, cât și pentru funcția de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte de consiliul județean.
Cea mai spectaculoasă modificare adusă prin această Ordonanță de Urgență este aceea că „în anul 2024, încetarea de drept a mandatului primarului nu se poate face într-o perioadă care se calculează începând cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales în anul 2024”. Mai exact, această reglementare deschide larg ușa traseismului politic al primarilor și președinților de consiliu județean în funcții, care, dacă ar fi demisionat din partidul pe listele căruia au fost aleși la ultimele alegeri locale, și-ar fi pierdut mandatul de drept.
Această sancțiune pentru traseismul aleșilor locali este prevăzută în cuprinsul articolului 160 alineat 1, litera „h”, din Codul Administrativ (OUG nr. 57/2019). Nota de fundamentare a acestui proiect, care este semnată inclusiv de vicepremierul PNL și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, încearcă să justifice necesitatea operării acestei derogări.
Astfel, în documentul citat se prevede că „pentru situația specială din anul 2024, pentru a respecta principiul periodicității alegerilor locale și de a asigura respectarea termenului de exercitare a mandatelor de patru ani ale autorităților administrației publice locale, termenul de referință de la care va începe validarea aleșilor locali este data de 27 septembrie 2024. Astfel, constituirea consiliilor locale și a consiliilor județene se va realiza în 60 de zile, calculate de la data de 27 septembrie 2024”.
Guvernul susține că, pentru anul 2024, termenul pentru validarea mandatelor de primari, respectiv ale celor de președinți de consilii județene se calculează de la data de 27 septembrie 2024, iar măsura sancționatorie, care se soldează cu încetarea de drept a mandatului, prevăzută de articolul 160 alineat 1 litera „h” din Codul Administrativ „va permite unui primar în funcție să candideze din partea unui partid politic, altul decât cel pe lista căruia a fost ales anterior, fără să îi înceteze mandatul de primar pe care îl exercită”.
În aceeași notă de fundamentare se mai precizează că măsura de derogare va fi valabilă și în cazul unui președinte de consiliu județean în funcție, care va putea, astfel, să candideze din partea unui partid politic, altul decât cel pe listele căruia a fost ales în 2022, fără să își piardă mandatul Însă, se face mențiunea că „se impune ca această măsură derogatorie să fie aplicabilă până la data intrării în exercițiul mandatului de primar, respectiv de președinte de consiliu județean ca urmare a organizării alegerilor din 9 iunie 2024”.
