Ovidiu Puiu: Pariul pe agricultură și procesare nu a avut niciodată o miză mai mare!
De mai bine de două luni, criza alimentară este subiectul dominant pe agenda internațională, lăsând să se întrevadă scenarii aproape apocaliptice. „Ne confruntăm cu o criză globală fără precedent a foametei multiple” – spune ONU, „iar în 2023 ar putea fi și mai rău!”. Circa 10% din populația globului – între care sute de milioane de copii – suferă de malnutriție severă, iar posibilele efecte conexe ale crizei alimentare (epidemii, tensiuni sociale majore etc.) nu vor întârzia să apară, declară senatorul PSD de Argeș Ovidiu Puiu.
„Cauzele sunt multiple și se referă, în principal, la perturbările din lanțul global de aprovizionare pe fondul războiului din Ucraina, interdicțiile de export aplicate de unele țări, inflația globală galopantă, creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte, secetă și condiții climatice nefavorabile.
La nivelul UE, retorica este una puțin mai moderată: în UE nu se preconizează deficite alimentare, dar sunt preocupări serioase în ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, din punct de vedere financiar, pentru grupurile vulnerabile. În același timp, însă, UE se uită cu mare preocupare către zonele cele mai afectate de criza alimentară – Africa și Asia – și lucrează serios la planuri de contingență pentru un uriaș val de migrație preconizat a se produce din cauza foametei. Cu alte cuvinte, deși criza alimentară pare departe de Europa, efectele ei sunt deja la porțile Europei!
În tot acest context global foarte complicat, UE își continuă planurile de implementare a Green Deal-ului, inclusiv pe zona de agricultură. Ultra-ambițioase planuri spun unii, în contrast chiar cu provocările actuale de securitate alimentară. Comisia Europeană a prezentat la sfârșitul lunii iunie propunerile în vederea refacerii naturii și a reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor chimice până în 2030; totodată, prin Strategia ”De le Fermă la Consumator” și Strategia privind biodiversitatea, UE are și alte obiective ultra-îndrăznețe la orizontul 2030, de exemplu utilizarea a 25% din terenurile agricole pentru agricultura ecologică sau păstrarea a 4% din suprafața agricolă necultivată, pentru biodiversitate și peisaj.
Prin diferite voci și în varii contexte, România a cerut amânarea temporară sau revizuirea planurilor de înverzire în agricultură. Cine își poate permite, oare, în condițiile penuriei alimentare globale, să păstreze parte din suprafața agricolă necultivată sau să scadă rentabilitatea culturilor? Este adevărat că România este printre puținele țări din lume care poate fi lovită direct de criza alimentară, dat fiind potențialul agricol enorm, dar vedem cu toții că provocările sunt enorme!
Dimpotrivă, gândesc eu, pariul cu agricultura și procesarea nu a avut niciodată o miză mai mare! România are toate motivele să ceară finanțare pentru irigații, să cultive fiecare metru de pământ agricol, să investească masiv în sectorul de procesare și să promoveze interesele fermierilor din România! Având în vedere că propunerile Comisiei Europene vor fi acum discutate de Parlamentul European și Consiliu, mizez pe o implicare a tuturor factorilor de decizie în susținerea intereselor României! Să fim atenți, așadar, la efectele Green Deal-ului din agricultură și să avem în minte mereu înțeleptul proverb românesc: Din pământul negru se face pâinea albă!”, spune senatorul Ovidiu Puiu.
