Senatorii au adoptat ordonanța cu modificări aduse programului de muncă flexibilă (Kurzarbeit), printre care și plafonul ridicat la 80% pentru reducerea duratei de muncă, dar fără propunerea ca reducerea să fie aplicată de angajator doar în urma acordului salariaților. Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului, angajatul lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc, primește proporțional salariul care ar trebui scutit de taxe, dar statul preia parțial diferența până la salariul întreg. Ordonanța prin care Guvernul Orban a decis prelungirea aplicării programului până la 30 iunie 2021 a ajuns în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului, care au avut termen până la finele lunii decembrie să avizeze, respectiv să întocmească raportul pentru legea de adoptare a ordonaței. Aproape toate comisiile au respectat termenul și au transmis avizele până la finele anului trecut, fără a propune amendarea ordonanței. Inclusiv comisia de muncă a întocmit un raport favorabil de adoptare, fără a introduce vreo modificare a prevederilor ordonanței.
