Un rechizitoriu cu numele rotite: erorile care pot întoarce dosarul caselor DGASPC la procurori
Pe 22 septembrie, Tribunalul Argeș va analiza cererile și excepțiile formulate în dosarul privind achiziția celor cinci case destinate persoanelor adulte cu dizabilități, dosar instrumentat de DNA Pitești. Judecătorul de cameră preliminară va verifica, printre altele, legalitatea rechizitoriului și a actelor pe care acesta se bazează.
Toate apărările formulate în cauză contestă rechizitoriul. Un demers mai puțin obișnuit vine chiar din partea persoanei vătămate, Consiliul Județean Argeș, care solicită ca dosarul să fie restituit parchetului. Argumentele invocate sunt numeroase și vizează atât modul în care sunt formulate acuzațiile, cât și calculul presupusului prejudiciu, stabilirea persoanelor vătămate și unele acte procedurale.
Aceeași acuzație, dar cu numele schimbate
Una dintre principalele critici vizează modul în care este formulată acuzația centrală. Aceeași frază apare de patru ori în rechizitoriu, însă numele persoanelor sunt schimbate între ele: „împreună cu X și Y… au comunicat date nedestinate publicității”.
Apărările susțin că rechizitoriul nu precizează clar cine a comunicat informațiile, ce informații au fost transmise, cui au fost transmise și în ce moment s-ar fi produs faptele. Avocații invocă principiul răspunderii penale personale, potrivit căruia fiecare persoană trebuie să răspundă pentru propriile fapte, nu în baza unei formulări generale în care numele sunt schimbate sau rotite.
O anchetă cu trei variante ale aceleiași acuzații
O altă problemă semnalată este schimbarea, în timp, a modului în care ancheta a descris presupusele fapte.
În septembrie 2023, potrivit susținerilor apărării, sursa presupuselor scurgeri de informații era indicată ca fiind directoarea DGASPC. În decembrie 2023, acuzația avea ca punct de plecare luna ianuarie 2022 și făcea referire la doi destinatari.
Ulterior, la momentul inculpării, în decembrie 2025, perioada ar fi fost modificată, fiind indicată luna ianuarie 2023, iar numărul presupuşilor destinatari ar fi fost redus la unul singur.
Astfel, apărările vorbesc despre trei variante ale aceleiași acuzații, fără ca actul de sesizare a instanței să indice, potrivit acestora, un moment exact al presupusei comunicări și fără a prezenta o probă concretă care să demonstreze transmiterea informațiilor.
Prejudiciul care nu apare în rapoartele de specialitate
Un punct important al contestațiilor îl reprezintă presupusul prejudiciu.
În dosar există trei constatări tehnico-științifice și o expertiză judiciară, însă, potrivit susținerilor formulate în instanță, niciunul dintre aceste documente nu stabilește existența unui prejudiciu în cuantumul reținut de procurori.
Sumele de 316.000 de lei, menționată la momentul inculpării, și de 514.499 de lei, avută în vedere ulterior la instituirea sechestrului, ar proveni, potrivit apărărilor și argumentelor prezentate de partea vătămată, din propriile calcule ale procurorului, aflate la fila 81 a ordonanței.
Diferența dintre cele două valori este una dintre problemele care urmează să fie analizate de judecătorul de cameră preliminară.
„Fără TVA”, dar calculul include procentul de TVA
O altă critică se referă la modul în care a fost calculat presupusul prejudiciu.
Părțile au solicitat lămuriri cu privire la cota de TVA utilizată, însă procurorul a respins cererile, susținând că prejudiciul ar fi fost calculat „fără TVA”.
Apărările arată însă că această formulare apare de nouă ori în rechizitoriu, în timp ce în calculele prezentate este utilizat și termenul „×5%”.
Consiliul Județean Argeș susține că, dacă se aplică cota legală de TVA de 19%, calculul prejudiciului reținut în dosar ar conduce la o concluzie diferită, respectiv la dispariția acestuia.
Vicepreședintele, acuzat fără indicarea unei norme legale încălcate
În cazul vicepreședintelui Consiliului Județean Argeș, o altă excepție ridicată vizează lipsa indicării unei norme concrete de lege care ar fi fost încălcată.
Potrivit apărărilor, în timp ce pentru ceilalți inculpați rechizitoriul menționează prevederile legale considerate încălcate, în cazul vicepreședintelui nu este indicată o astfel de obligație legală.
Argumentul invocat are legătură cu jurisprudența Curții Constituționale, care, începând din 2016, a stabilit că infracțiunea de abuz în serviciu trebuie raportată la încălcarea unei obligații prevăzute expres într-un act normativ cu forță de lege.
Apărările susțin că, în acest caz, o asemenea obligație concretă nu este indicată în actul de acuzare.
Persoana vătămată, indicată diferit în același rechizitoriu
Rechizitoriul este contestat și din perspectiva stabilirii persoanelor considerate vătămate.
Potrivit apărărilor, în cuprinsul rechizitoriului instituția indicată ca fiind prejudiciată este DGASPC. În dispozitivul actului de sesizare, însă, apar ca persoane vătămate Consiliul Județean Argeș și autoritatea națională pentru protecția persoanelor cu dizabilități.
Mai mult, autoritatea națională a declarat în fața instanței că nu se consideră persoană vătămată în această cauză.
În ceea ce privește Consiliul Județean Argeș, avocații invocă faptul că acesta nu are personalitate juridică distinctă, patrimoniul aparținând Județului Argeș. Această diferență este, de asemenea, inclusă printre excepțiile care vor fi analizate de instanță.
Mandate cu adrese repetate și documente datate înaintea perchezițiilor
Contestațiile vizează și modul în care au fost puse în executare anumite acte procedurale.
Din cele 21 de mandate de percheziție, două ar indica aceeași adresă, în timp ce adresa unuia dintre imobilele în care s-au efectuat percheziții nu ar apărea, potrivit apărărilor, în niciunul dintre mandate.
De asemenea, sunt invocate procese-verbale care ar purta date cu patru luni anterioare perchezițiilor pe care le consemnează.
O altă critică privește ștampila de verificare a rechizitoriului, despre care apărările susțin că indică o altă funcție decât cea prevăzută de lege pentru efectuarea verificării actului de sesizare.
Toate aceste aspecte urmează să fie analizate de judecătorul de cameră preliminară.
Dacă instanța va constata existența unor neregularități ale rechizitoriului, procurorii pot avea la dispoziție un termen de cinci zile pentru remedierea acestora. În situația în care problemele nu pot fi corectate în condițiile prevăzute de lege, dosarul poate fi restituit parchetului.
Primul moment important al acestei proceduri este programat pentru 22 septembrie, când Tribunalul Argeș va începe analiza cererilor și excepțiilor formulate de părți.
