
Președintele Klaus Iohannis a reprezentat azi România la cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare NATO. Iohannis a transmis un mesaj de forță, amintind despre contribuția României la asigurarea securității pe plan regional și nu numai- în special despre alocarea a 2% din PIB pentru Apărare și aprobarea în CSAT a planului de înzestare a Armatei pentru perioada 2017-2026. Iohannis a cerut întărirea flancului estic al NATO.
“Am devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puțin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Președinte al României și al Consiliului Suprem de Apărare a țării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achizițiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%. Eforturile naționale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a țării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.
Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Președintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă.
Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile.
De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă.
În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional.
Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia.
Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus președintele Iohannis.



