📜 Prima atestare documentară a mărțișorului pe teritoriul României se regăsește în „Condica limbii române” a lui Iordache Golescu. Acesta surprinde dubla ipostază a mărțișorului – de celebrare a primăverii și de amuletă: ”Mărțișor este și luna martie, dar se zice și la o ață împletită cu un fir alb și cu altul roșu, ce-l leagă la gât, la mâinile copiilor în luna lui martie, spre pază, spre depărtare de orice boală, de dăochiat…”
“ În mod tradițional, mărțișorul era o ață de culoare roșie sau confecționată prin împletirea unui fir roșu cu alb, care se purta la mână ca semn al venirii primăverii, simbolizând lupta vieții cu moartea, a primăverii cu iarna.
🪙 Era datina ca părinții să lege copiilor lor, la 1 martie, câte o monedă de argint ori de aur, la gât sau la mână, ca să aibă noroc și să fie sănătoși. Mărțișorul era purtat timp de 12 zile, simbolizând lunile anului, după care se punea fie pe ramura unui pom tânăr, fie pe ramura înflorită a porumbarului sau păducelului, pentru ca băiatul sau fetița să crească în sănătate și frumusețe, precum florile acestora. Bănuțul de aur sau de argint însemna îmbelșugarea, firul împletit în alb cu roșu – fața albă cum e crinul și rumenă ca roza, iar agățarea pe ramura unui pom constituia o salutare poetică adresată primăverii.
🍀 În evoluția sa, obiceiul a cunoscut unele schimbări. Astăzi, mărțișorul poate fi dăruit sau primit de oricine. Nu se mai poartă la gât sau la mână, ci pe piept, în stânga, mai mult de către fete și femei. În locul monedei, se pun mici obiecte, reprezentând mărgele colorate, ceramică, flori sau diverse accesorii gravate, pictate ori lucrate manual din diferite materiale și țesături.
💬 Legenda Mărțișorului: Cea mai răspândită legendă a mărțișorului spune că Soarele a coborât, într-o zi, la hora dintr-un sat, întruchipându-se într-o fecioară frumoasă. Un zmeu a răpit tânăra fecioară și a închis-o într-o temniță. În acel moment, păsările au încetat să mai cânte, iar întreaga natură a stat în loc. Un tânăr curajos s-a hotărât într-o zi să înfrunte zmeul pentru a elibera Soarele astfel încât lucrurile să revină la normal. După lupte ce au durat zile la rând, voinicul a câștigat lupta cu zmeul și a eliberat Soarele, readucând primăvara. Din păcate însă, rănile pe care zmeul i le-a facut în timpul confruntării l-au doborât, sângele curgându-i șiroaie pe zăpada albă. Sângele voinicului de pe zăpada albă și reușita tânărului curajos sunt și astăzi celebrate prin purtarea firului alb-roșu în piept la venirea primăverii.
🌍 Mărțișorul este astăzi unul dintre cele mai vechi și populare obiceiuri românești. În anul 2017, a fost introdus de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii, certificându-i-se valoarea neprețuită și simbolismul unic.
🌸 Mărțișorul este o tradiție vie românească, ce ne îmbracă sufletele în culorile vii ale primăverii, insuflându-ne speranța, optimismul și entuziasmul unui nou început.
🌷 O primăvară minunată, plină de bucurii și împliniri!
🔍 Sursa: Comisia Națională a României pentru UNESCO; Argeșul și Muscelul. Spații istorice ale românismului, Vol. II, Pitești, 2013”, transmite CJ Argeș.
