Postul Nașterii Domnului începe anual pe data de 15 noiembrie cu 40 de zile înainte de marele praznic împărătesc.
Perioada de 40 de zile în care se mănâncă alimente de origine vegetală amintește de postul îndelungat al Sfinților din perioada Vechiului Testament ținut în așteptarea lui Mesia.
Cele patruzeci de zile de post pot fi trecute cu ușurință din punct de vedere alimentar deoarece anul acesta, 17 dintre ele sunt zile în care se poate mânca pește.
Explicația liturgică este aceea că dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu Doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
În mănăstiri, rânduiala de post diferă în funcție de regulamentele fiecărui așezământ monahal. Unele obști monahale postesc lunea, miercurea și vinerea fără să mănânce până la orele 15:00, 16:00, ori până după slujba vecerniei.
Marțea și joia se mănâncă legume, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se permite și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a îndemnat la milostenie în această perioadă a postului. În Pastorala de anul trecut, Sinodalii au evidențiat că „faptele milosteniei creștine sunt roade ale rugăciunii, pentru că rugăciunea este izvorul iubirii curate față de Dumnezeu, de cei dragi și de semeni. Rugăciunea este temelia vieții și creșterii spirituale a omului și izvorul care ne umple de prezența iubirii lui Dumnezeu Cel atotmilostiv”.
Rânduiala slujbelor și cântările din Postul Crăciunului sunt pline de conținut dogmatic despre Sfânta Treime, Maica Domnului și Persoana Mântuitorului prin care Biserica îi pregătește pe oameni pentru nașterea pruncului Iisus.
