Conform datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică Argeș, la nivelul județului, deocamdată, ponderea cea mai mare o reprezintă populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, adică acel segment de populație definit ca fiind cel activ și anume 70, 14% . Procentul ar părea satisfăcător numai că dacă indicele demografic își păstrează trendul, în viitorul apropiat stabilitatea socio –economică a județului Argeș ar putea fi total compromisă căci din datele oficiale reiese că populația a intrat într-un proces de îmbătrânire, persoanele cu vârsta de peste 65 de ei ocupând o pondere de 15,8 % față de doar 13.7 % , procent de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani. Scenariul privind procesul de îmbătrânire a populației este de fapt o realitate cu care ne confruntăm de ani buni și căreia nicio autoritate nu i-a găsit o soluție căci rata natalității în județul Argeș este în cădere liberă. Dacă în 2014 s-au născut aproape 4 200 de copii, în 2016, numărul copiilor născuți vii a fost de doar puțin peste 4 000 ceea ce înseamnă că rata natalității s-a situat la 6,2 copii născuți vii la 1000 de locuitori. În schimb, numărul deceselor la nivelul județului Argeș, în decursul anului 2016 s-a ridicat la 7 389 de decedați, ceea ce înseamnă o rată a mortalității de 11,4% la mia de locuitori, rată care se menține relativ constantă din 2014 și până în prezent deși sistemului sanitar i s-au alocat mai multe resurse financiare.
Primele și cele mai rapide efecte ale scăderii natalității și îmbătrânirii populației sunt scăderea PIB-ului conjugată cu o presiune tot mai mare pe bugetul de stat care trebuie să asigure partea socială și pe de altă parte diminuarea capitalului cu impact direct și grav asupra dezvoltării economice și nivelului de trai.
