Vineri, 17 martie 2023, la ora 9.45 va avea loc deschiderea oficială a Simpozionului Internațional “URMUZ 140 – 100”, care va avea loc la Primăria Curtea de Argeș, o noutate absolută în peisajul cultural și jurnalistic românesc. Simpozionul este organizat de Consiliul Județean Argeș, Primăria municipiului Curtea de Argeș și de Asociația Culturală și de Revista Curtea de la Argeș, ambele conduse de academicianul Gheorghe Păun – dar și cu spijinul substanțial al altor instituții culturale naționale – Academia Română, Muzeul Literaturii Române și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. În plus, CJ Argeş va realiza un album filatelic pe tema Urmuz.
Manifestarea se dorește a fi, în primul rând, o deschidere a Anului Internațional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie, când se vor comemora 140 de ani de la moartea scriitorului. Cu această ocazie, Consiliul Județean Argeș va scoate un album filatelic aniversar – “ Pe Argeș în Sus/De la Meșterul Manole la Urmuz” .
“Judeţul Argeş a oferit ţării şi culturii noastre numeroase personalităţi, înainte şi după Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, dar 2023 este Anul Urmuz, în care marcăm 140 de ani de la nașterea scriitorului din Curtea de Argeș și 100 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Consiliul Județean Argeș sprijină dezvoltarea și promovarea turistică a județului, precum și activitatea culturală, iar demersul academicianului Gheorghe Păun de recuperare culturală și istorică a lui Urmuz se încadrează în spectrul de activități menite să crească imaginea județului Argeș la nivel internațional, motiv pentru care considerăm acest parteneriat pe cât de necesar, pe atât de onorant. În aceste zile, în care tindem spre o falsă egalitate, acest produs editorial încearcă să reamintească ceea ce reprezintă județul Argeș: istoric, cultural, religios, mitologic. Mai bine de două milenii de existență, de rezistență și de creație. Argeșul de la Curtea de Argeș și de la Câmpulung înseamnă Țara Românească, înseamnă România și chintesența românismului. Rolul creatorului de cultură este să transmită ceva vital cetății, să producă acea conexiune supranaturală cu valorile din trecut, să mențină vie ființa noastră în fața valului de tentative de a nega, de a neutraliza, de a șterge identitățile și diferențele între popoare. Argeșul este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă. Aici am avut primele capitale ale Țării Românești, prima Mitropolie, aici s-a bătut prima monedă românească. Argeșul a dat personalitățile care au stat la temelia principalelor partide din țară și oamenii care au contribuit decisiv la înfăptuirea României Mari. Nu întâmplător, regii României au ales Curtea de Argeș să își doarmă somnul de veci. Nu întâmplător, limba română cea mai curată provine din Argeș. Nu întâmplător, această zonă este binecuvântată cu locuri de rugăciune și de minune arhitecturală bisericească! Oriunde mergeți în Argeș, veți găsi mărturii de românism pe care se cuvine, inclusiv prin acest demers, să le păstrăm și să le promovăm. Albumul de faţă este o contribuţie la acest demers”, a transis Ion Mînzînă, președintele Consiliul Județean Argeș.
„URMUZ – S-a născut la Curtea de Argeş pe 17 martie 1883, fiul doctorului Dimitrie Ionescu-Buzău şi al Elizei, fiica preotului Filip Paşcanu (a slujit la Biserica „Sfântu Dumitru” din Bucureşti). Numele la naştere a fost identic cu al tatălui, dar la şcoală acesta i-a schimbat patronimul în Dumitrescu. Ulterior, el însuşi şi-a luat numele Demetru Dem Demetrescu-Buzău şi aşa a semnat toată viaţa. Pseudonimul Urmuz, sub care este cunoscut azi în toată lumea, i-a fost dat de Arghezi, în 1922, când i-a publicat prima proză, Pâlnia şi Stamate, în Cugetul românesc. Familia s-a mutat la Bucureşti în 1889. A urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, un an facultatea de medicină, a absolvit dreptul în 1907, (roman în patru părţi), a funcţionat ca judecător prin localităţi din Argeş, Dâmboviţa, Dobrogea, s-a mutat în Bucureşti, ca grefier la Înalta Curte Casaţie, în 1913. În noaptea de 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, aparent, „fără motiv”, într-un boschet de la Şosea.
A început să scrie prin 1907-1908, iar textele sale au fost citite în familie şi prin cafenelele bucureştene. În viaţa boemă a fost atras puternic de muzică, a compus mult, dar partiturile s-au pierdut. În adolescenţă a pictat, era fermecat de sculpturile lui Brâncuşi. A scris puţin, dar are o posteritate absolut impresionantă. A fost/este considerat un precursor al tuturor mişcărilor avangardiste ale secolului XX, după Al Doilea Război Mondial, a fost promovat şi tradus în Franţa de însuşi Eugen Ionescu, care şi l-a asumat ca model.
Prima monografie despre el a fost cea a lui în Nicolae Balotă: Urmuz, 1970. Între timp, au apărut zeci de volume despre Urmuz şi despre opera sa, exegeze, încercări de a-l imita, dramatizări, traduceri în zeci de limbi – iar bibliografia tot creşte. Opera sa a fost strânsă într-o cărticică pentru prima dată de Saşa Pană, în 1930, cu un volum complet, conţinând şi traduceri, texte critice, fotografii, în 1970, sub titlul Pagini bizare. Nouă texte îi sunt atribuite, alte manuscrise nu i s-au găsit: Pâlnia şi Stamate, (roman în patru părţi), Ismail şi Turnavitu, Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi şi Dragomir, Algazy & Grummer, După furtună, Fuchsiada (poem eroico-erotico şi muzical, în proză), Puţină metafizică şi astronomie, Cronicari (Fabulă). Se adaugă de Însemnări – ciorne răzleţe (două caiete masive de cugetări i s-au pierdut), un număr mic de cărţi poştale către familie, câteva scrisori către Arghezi sau către o misterioasă Domnişoară Marie” – Academician Gheorghe Păun.
PROGRAMUL Simpozionului Internațional “URMUZ 140 – 100”:
Vineri, 17 martie 2023 – Primăria Mun. Curtea de Argeș
09:45 – 10:30 – Ceremonia de deschidere (Discursuri invitați)
10:30 – 11:00 – Vorbitor invitat (Ion Pop)
11:00 – 12:00 – Pauză de cafea la Cafeneaua „La Urmuz”
12:00 – 13:00 – Prima sesiune (Hotel Posada) 15:30 – 17:00 – A doua sesiune 17:00 – 17:30 – Pauză de cafea
17:30 – 18:30 – A treia sesiune
Sâmbătă, 18 martie 2023 – Hotel Posada
10:00 – 10:30 – Vorbitor invitat (Giovanni Rotiroti)
10:30 – 11:30 – A patra sesiune
11:30 – 12:00 – Pauză de cafea
12:00 – 13:00 – A cincea sesiune
15:30 – 16:30 – A șasea sesiune
16:30 – 17:00 – Ceremonia de închidere – Centrul de Cultură și Arte „George Topârceanu”
19:00 – 21:00 – Teatrul „Urmuz” de Valeriu Butulescu, interpretare Teatrul „Alexandru Davila” Pitești.
