Mişcarea Populară Argeş atrage atenţia opiniei publice, mass media şi autorităţilor competente asupra unui fenomen îngrijorător şi anume faptul că reprezentanţii Consiliului judeţean Argeş tratează problema staţiunii Molivişu cu o nonşalanţă înfiorătoare. Demn de filmele de groază este şi faptul că în urma cu o lună de zile, Florin Tecău, preşedintele Consiliului judeţean se ducea la Molivişu cu ziariştii să afle care mai este stadiul lucrărilor şi tot atunci afla că sunt probleme. Minciuni! Nimic mai fals! Cine l-a numit pe Dârzan iniţial în acest proiect? Cine a stabilit comisiile şi comitetele? Cine a dat banii la Molivişu? Cui a dat banii CJ Argeş pentru Molivişu? Cum şi-a dat Dârzan demisia din Molivişu? De ce au ramas firmele lui Dârzan în afacerea Molivişu dacă el şi-a dat demisia? Câţi bani s-au cheltuit până acum în iluzia denumită generic şi pompos staţiunea Molivişu? La aceste întrebări vor răspunde cel mai probabil în faţa procurorilor cei care au decontat sumele şi cei care le-au cheltuit. În funcţie de neregulile din proiect desigur, care până la urmă vor ieşi la iveală. Ca un scurt istoric trebuie spus că staţiunea Molivişu nu este un vis recent, ci unul extrem de detaliat şi mai vechi al politicienilor argeşeni. A fost promovat la nivel de idee de Constantin Nicolescu şi mai apoi preluat de către Florin Tecău, succesorul său la Cosiliul judeţean. În spatele celor doi, zeci de oameni politici, oameni din administraţie şi oameni cu influenţă deţineau, pe nume propriu sau prin interpuşi, deja terenuri în zona Molivişu când a început acest proiect.
Încă de la prima coferinţă de presă organizată anul trecut de către CJ Argeş alături de ADR Sud Muntenia, în persoana lui Liviu Muşat şi a lui Constantin Dârzan, manager de proiect, toată lumea a rămas oripilată să vadă că Dârzan se certa încă de atunci cu Muşat, care încerca să-i explice acestuia ce este şi ce nu este eligibil, lucru extreme de grav şi de important, pe care marele manager de proiect nu îl stăpânea ca informaţie la acel moment. Au urmat o serie de stângăcii şi bani turnaţi cu nemiluita în Molivişu fără ca opinia publică să ştie, pe sustache cum spune românul. Când s-a cerut un raport pe această temă, preşedintele Consiliului judeţean Argeş a făcut mişto de presa din Argeş, spunând că a dispus un audit. La o săptămână după ce anunţa pompos auditul, președintele CJ nu mai recunoştea că a dispus audit la Molivişu şi o dădea la întors! De ce s-a răzgândit peste noapte Tecău în problema Molivişu şi de ce atâta lentoare în a declara decesul unei staţiuni transformate în pârtie, care era de fapt un derdeluş? Poate autorităţile statului se vor interesa mai îndeaproape de ceea ce ar fi putut să fie începutul turismului civilizat în Argeş, transformat în tunul anului pentru unii şi în paguba judeţului pentru noi! De ce trei localităţi rurale au fost împinse spre îndatorare până la faliment, pentru ca Molivişu să repornească pe ultima sută de metri şi apoi să leşine din nou? Cine deţine terenuri în zona Molivişu şi cum au intrat în posesia lor? Solicităm Instituţiei Prefectului Argeş să facă publice listele cu toţi cei care au fost puşi în posesie şi împroprietăriţi în zona Molivişu, pe o rază de 20 de kilometri, în ultimii 15 ani. Sunt convins că am fi uimiţi să vedem ce de argeşeni, care nu au deţinut niciodată terenuri, cu atât mai puţin în zona aceea, au fost puşi în posesie efectiv la munte, în ceea ce ar fi trebuit să fie perla turismului argeşean. Poate aud şi instituţiile abilitate şi cercetează problema. Până atunci însă, noi aşteptăm ca CJ Argeş şi PSD Argeş să îşi asume dezastrul guvernării locale, presărate doar de interesele grupurilor din PSD Argeş!
