Însăși existenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Argeș (ATOP) este contestată de unii consilieri judeţeni. Instituţia condusă de consilierul Cornel Lazăr a reușit însă să obţină un buget pentru 2016 de peste 61.000 lei, deși parteneriatele și programele pe care le derulează nu și-au dovedit eficienţa. Concret, aceste acţiuni ar trebui să reducă cerșetoria și să integreze în societate tinerii care părăsesc centrele de plasament gestionate de DGASPC.
300 litri de carburant pe lună- la dispoziţia lui Lazăr
Cea mai importantă miză a funcţiei de președinte al ATOP este aceea că respectivul se poate folosi de mașinile instituţiei și de cota uriașă de carburant pusă la dispoziţie. De altfel, mare parte din bugetul ATOP Argeș este reprezentat de cheltuielile cu întreţinerea și alimentarea mașinilor. Noi am semnalat de mai multe ori faptul că președintele ATOP, consilierul judeţean Cornel Lazăr, s-a folosit și se folosește în continuare “la maxim” de aceste facilităţi, rezolvându-și treburile personale sau în interes de partid cu ajutorul mașinii instituţiei. ATOP are două mașini, AG 09 JUD și AG 42 JUD, puse la dispoziţie de DGASPC Argeș. În plus, fiecare mașină beneficiază de o cotă de carburant de 150 litri/ lună! Numai pentru întreţinerea celor două mașini, cu tot ceea ce înseamnă ea (RCA, revizii, taxă de drum, anvelope, etc) în bugetul ATOP pe 2016 sunt alocaţi 20.000 lei. Pentru consumabile de birou instituţia condusă de Lazăr are prevăzuţi 5.000 lei, iar pentru mobilier și imprimante- 10.000 lei. Dacă adăugăm carburantul (21.000 lei) și cheltuielile cu materialele publicitare (5.000 lei), obţinem bugetul total de 61.000 lei. Rezultatele parteneriatelor ATOP se lasă însă așteptate, cerșetorii fiind omniprezenţi în orașele din judeţ, iar tinerii care ies din centrele DGASPC la împlinirea vârstei de 18 ani ajungând, de cele mai multe ori, cazuri sociale. De altfel, la votul din CJ pentru aprobarea bugetului ATOP, trei consilieri au preferat să se abţină, nefiind de acord cu sumele foarte mari repartizate. Este vorba despre independentul Diaconescu, ţărănistul Prunaru și liberalul Frăţică.
