S-au făcut zeci de dosare penale și s-au dat amenzi de milioane de euro de s-au speriat țările din Vestul Europei de modul în care se raportează autoritățile la populație. Au fost acuzați de zădărnicirea combaterea bolilor o grămadă de oameni, care poate că meritau, dar cine acuză autoritățile că prin măsurile pe care le iau fac exact ceea ce condamnă ei – zădărnicesc combaterea bolilor. Cum? Băgând în aceiași cameră de carantină instituțională mai mulți oameni care nici măcar nu se cunosc. Și ca să fie siguri că nu se duc măcar pe hol ca să scape cumva de o eventuală infectare cu coronavirus, îi încuie în camere ca pe niște infractori. Pe scurt, autorităților puțin le pasă că bagă în aceaiași cameră oameni sănătoși cu oameni care ar putea fi infectați. Habar nu au dacă sunt sau nu infectați.căci deși li se spune încă de la intrarea în țară că vor fi testați de trei ori înainte de a fi lăsați să iasă din carantină, ziua 2, ziua 12, ziua 13, nimeni nu îi testează. Când ai putea infecta cu bună știință niște oameni cu consecinte care pot merge până la deces, nu înseamnă zădărnicirea combaterii bolilor? Cine răspunde pentru acești oameni? Autoritățile trebuie să răspundă de faptele lor, cot la cot cu toți oamenii, că așa e în democrație, nimeni nu e mai presus de lege. Pentru precizie, vă anunțăm că așa se întâmplă în centrele din Argeș.
Iată ce spune un om respectabil care s-a dus în Turcia pentru a-și trata soția, căci sistemul nostru sanitar nu e în stare deși cotizăm la el până crăpăm
„Cum am ajuns aici, am solicitat să mi se returneze pașaportul însă am fost refuzat, invocând eterna PROCEDURA. Am parcat mașina și flancat de doi jandarmi, am fost condus până la intrarea in pensiune, de unde am fost preluat de o doamna camerista și condus la etajul 3 al clădirii. Pe scări am solicitat să mi se dea o camera single că nu vreau sa stau in camera cu inca o persoana. Din nou, mi s-a invocat PROCEDURA. Obligat forțat a trebuit să accept sa intru în camera. In camera, am văzut pe întuneric, doua paturi foarte apropiate, cu cca. 60 cm. între ele, iar in unul dintre ele, sub pătură se contura silueta unei persoane. Pe jos era o grămadă de haine.
Ca să nu deranjez, nu am aprins lumina și m-am așezat pe un fotoliu. Mă aflam in fata unei experiențe noi, pentru care mă pregătisem de când mi-am asumat carantinarea, îmbărbătându-mă singur că am făcut armata, că sunt destul de matur sa supraviețuiesc 14 zile langa o persoana necunoscută…Stăteam și nu reuseam să-mi stăpânesc trăirile. Îmi făceam tot felul de scenarii, ce fel de om se afla sub acea pătură, daca miroase urât, dacă sforăie, dacă fură, dacă…. Oricum am luat decizia să nu mă culc in pat până nu se face ziuă și văd cu cine stau in cameră. Așa că am rămas în fotoliu și l-am rugat pe cel de sus, sa aibă o soluție bună pentru mine.”
Și ca pe niște infractori periculoși, aceleași autorități din Argeș i-au încuiat în cameră și le-a luat actele. Să fie ăsta un comportament democratic sau mai degrabă cu nuanțe extremiste?
