România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata sa reformă a sistemului judiciar, atrage atenţia organismul anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, în două rapoarte făcute publice azi. GRECO își exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu faptul că autorităţile române au ignorat complet recomandarea de a se renunţa la crearea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Prin urmare, GRECO face apel la autorităţile române să ia măsuri hotărâte pentru a obţine progrese tangibile cât mai repede posibil, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei. În acest context, GRECO salută anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă la 4 iunie privind intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei.
În privinţa parlamentarilor, GRECO evidenţiază că autorităţile române nu au revizuit încă, aşa cum a fost cerut, regulile şi practicile procesului legislativ. În ciuda apelului GRECO de a limita folosirea procedurilor de urgenţă la circumstanţe excepţionale, autorităţile au continuat să le folosească pentru a adopta amendamente juridice importante. Organismul anticorupţie al Consiliului Europei evidenţiază de asemenea, printre neajunsuri, lipsa unui mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi sfera limitată a incriminării conflictelor de interese.
În privinţa reformelor din sistemul de justiţie, GRECO atrage atenţia că majoritatea încercărilor recente ale autorităţilor române de a reduce statutul limitărilor pentru anumite fapte de corupţie, dacă vor fi trecute într-o lege, ar submina grav lupta împotriva corupţiei. Adoptarea de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a Planului de Integritate pentru sistemul judiciar introduce câteva măsuri de conştientizare privind prevenirea şi combaterea corupţiei, dar există nevoia de a întări rolul şi eficienţa managerilor din cadrul instanţelor şi parchetelor.
GRECO critică în special lipsa de acţiune pentru rezolvarea nevoii unor criterii obiective de selecţie în numirea şi demiterea procurorilor şi pentru întărirea rolului CSM în acest proces. Organismul anticorupţie al Consiliului Europei îşi exprimă de asemenea regretul că amendamente legislative recente şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale au sporit rolul executivului în numirea procurorilor de rang înalt.
Luând în considerare faptul că nivelul respectării recomandărilor rămâne „global nesatisfăcător”, România va rămâne supusă procedurii de monitorizare a GRECO. GRECO a cerut autorităţilor române să răspundă în privinţa progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020.
