Şase institute naţionale de cercetare din cele mai importante domenii agro-zootehnice s-au întâlnit pe 14 noiembrie 2018 , la Muzeul Goleşti pentru penultima etapă a unui proiect de o importanţă naţională deosebită. Este vorba despre realizarea unei baze de date a colecţiilor naţionale de material genetic vegetal şi animalier şi a unui registru descriptiv al patrimoniului naţional genetic vegetal şi animalier naţional. Proiectul este realizat pe fonduri guvernamentale şi reprezintă un început în ceea ce orice guvern responsabil de viitorul acestei ţări ar trebui să continue şi anume demararea unui proces de salvare a resurselor genetice vegetale şi animaliere. Muzeul Goleşti este parte a acestui proiect ca urmare a resurselor genetice de soiuri de pomi fructiferi şi viţă de vie pe care le deţine şi pe care le-a inclus în registrul patrimoniului genetic vegetal cu ocazia acestui proiect. La Muzeul Goleşti mai există încă soiuri de pomi fructiferi autohtoni atât de vechi încât nu li se cunoaşte încă originea sau datând din secolele al XVII –lea şi XVIII-lea. Dacă vi se pare puţin lucru trebuie să aflaţi că la nivel naţional s-au pierdut peste 50% din varietăţile de plante, pomi fructiferi şi peste 70 % din cele animaliere. Se spune că în fiecare minut, la nivel mondial mai dispare o specie ceea ce pune în pericol însăşi viaţa oamenilor pe pământ. Situaţia este atât de gravă încât la nivel mondial au fost construite adevărate buncăre în care sunt conservate seminţele de mii de soiuri de plante şi material genetic de la sute de animale. Totul pentru ca viaţa pe pământ să fie salvată.
Ca urmare, cele şase institute naţionale de cercetare şi Muzeul Goleşti au făcut un prim pas în salvarea resurselor genetice şi îmbogăţirea băncii de alocarea de către Guvern prin intermediul Ministerului Cercetării şi Inovării a resurselor financiare necesare derulării acestui proiect vine să aducă un pic de speranţă şi resurselor genetice româneşti care au fost pur şi simplu distruse cu premeditare de celelalte guverne care au găsit de cuviinţă să finanţeze proiecte destinate conservării unor rase de bovine ungureşti, lăsând să dispară rasele româneşti. Este ca o crimă economică cu premeditare, având în vedere că într-un viitor apropiat ţările care vor dispune de resurse genetice vegetale şi animaliere vor deţine puterea, iar România dispune de o bogăţie genetică impresionantă pe care nimeni nu a fost dispus până acum să o conserve . Ca urmare, dacă nu vom continua astfel de proiecte vom fi puşi în situaţia de a nu mai avea nicio resursă de hrană. Este un scenariu foarte sumbru, dar foarte real.
La evenimentul ştiinţific de la Muzeul Goleşti a fost prezent şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără care a ţinut să tragă un semnal de alarmă asupra ritmului de eroziune a resurselor genetice de care dispune România. Tabără, a salutat proiectul de realizarea a registrului genetic şi a precizat că salvarea resurselor genetice animaliere şi vegetale are o importanţă covârşitoare, dar este necesară continuarea lui pentru ca România să nu ajungă în situaţia de a depinde de resursele altor ţări întrucât riscul de a ne confrunta cu o criză alimentară de proporţii ar fi extrem de mare.
