Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că creşterea salariului minim pe economie mai devreme decât era programat, respectiv începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă şi arbitrară, ce va afecta sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare. Lia Olguța Vasilescu a anunțat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Muncii ia în calcul majorarea de la 1 noiembrie 2018. Ea susţine că, mai mult, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, Ministerul Muncii lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani.
„Faţă de poziţiile publice exprimate de reprezentanţii sindicatelor, de analiştii economici şi de oamenii politici în legătură cu posibila îngheţare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România îşi păstrează neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, de natură populistă (creştere/îngheţare salarii). AOAR atrage atenţia asupra încetinirii creşterii economice în anul 2018, de circa 4,4% în prezent, faţă de nivelul de 5,3% menţinut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fata de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare”, notează AOAR într-un comunicat.
„AOAR a atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public. În mod deosebit, AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public, în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare”, precizează Asociaţia.
