Administraţia Naţională “Apele Române” a organizat primul exerciţiu interbazinal de simulare intervenţii în caz de inundaţii, printr-o amplă acțiune desfășurată astăzi în judeţul Alba. Exercițiul a fost desfășurat de Administrațiile Bazinale de Apă Argeș- Vedea, Mureș și Crișuri.
Acțiunea a începând din data de 13 august 2016, prin verificarea fluxului informațional (transmiterea avertizarilor meteo și hidrologice și a dispozițiilor pentru mobilizare și relocare personal de intervenție) și transportul materialelor și echipamentelor la amplasament. Intervenția propriu – zisă s-a desfășurat astăzi, 17 august 2016, formațiile de intervenție rapidă ale celor trei administrații bazinale de apă colaborând pentru supraînălțarea unui dig ce protejează localitatea Vurpăr, din comuna Vințu de Jos, județul Alba. Au fost montate panouri mobile și hidrobaraje pe o lungime de 2.600 m (cel mai mare dig realizat la un exercițiu de simulare).
Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea a participat cu 15 muncitori care au montat 650 de metri de panouri mobile, coordonați de directorul ABAAV Tatiana Diaconu și directorul tehnic ELH, Dumitru Ciobanu. Aceștia au acționat alături de colegii din cadrul celorlalte formații de intervenție rapidă implicate.
Au fost evaluați timpii de mobilizare și intervenție, modul de punere în operă a echipamentelor, interoperabilitatea acestora, precum și funcționalitatea echipamentelor anexă (utilaje, vinciuri hidraulice, asigurarea organizării de șantier în situații de urgență).
Exerciţul a fost realizat în prezenţa Secretarului de Stat, Olimpia Negru din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi a Directorului General al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, Nicolae Bărbieru, care la final au concluzionat:
“Putem spune că exerciţiul de simulare şi-a atins obiectivele de testare a capacităţii de reacţie a A.N. “Apele Române”. Am solicitat ca prin acest exerciţiu interbazinal să fie verificat în condiţii cât mai apropiate de realitate, atât fluxul informaţional, cât şi modul în care se realizează supraînălţarea unui dig prin instalarea efectivă a cca 2,6 km de hidrobaraje şi panouri mobile. Practic, vorbim de cea mai mare supraînălţare de dig realizată în condiţii de simulare, astfel încât să fie analizat şi randamentul personalului în condiţii de lucru intensiv. Doresc să subliniez necesitatea implicării autorităţilor locale prin serviciile de voluntari sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă alături de formaţiile de intervenţie ale ANAR astfel încât, în situaţii reale, pagubele să fie pe cât posibil diminuate.” – Olimpia Negru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„S-a demonstrat că aceste echipamente şi mijloace de intervenţie sunt foarte eficiente prin comparaţie cu metodele clasice de supraînălţare cu saci de nisip. Astfel, un număr de 6 – 8 oameni au instalat cca 100 ml liniari de hidrobaraje şi panouri mobile, în medie într-o jumătate – trei sferturi de oră, în timp ce pentru saci era nevoie de cca 4 – 6 ore. Acesta este un aspect pozitiv, ca şi faptul că personalul este pregătit şi poate să asigure aceste intervenţii aşa cum a mai făcut-o de altfel. Totuşi, ca şi lecţii învăţate, trebuie să spunem că nu este posibil să fie amplasate peste tot asemenea mijloace de protecţie, în primul rând, din cauza lipsei spaţiului. Existenţa unor garduri sau anexe, în apropierea digurilor sau chiar pe dig, îngreunează accesul cu utilaje, şi poate face ca genul acesta de intervenţii să fie mai puţin eficient. Ca şi măsuri, s-a analizat şi s-a încercat realizarea unui hidrobaraj cu un singur fir pentru a putea lucra şi în condiţii de spaţiu restrâns. Este foarte clar că, în acest caz, este nevoie de o stabilizare suplimentară a acestuia prin ancorare şi sprijinire cu saci de nisip. De asemenea, echipele de intervenţie au fost pregătite să realizeze, la faţa locului, interconexiuni ale unor tipuri diverse de echipamente. În orice caz, exerciţiul de simulare a pus în evidenţă faptul că etapa de evaluare şi planificare a intervenţiei este esenţială. Practic, pentru Dunăre şi cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, precum Mureşul, Crișuri, Siretul, Argeşul, Prutul, Someşul etc., propagarea viiturilor este mai lentă şi permite mobilizarea şi deplasarea echipelor de intervenţie din diferite zone ale ţării. Rămâne problema râurilor mici şi a viiturilor rapide, unde practic asemenea intervenţii sunt extrem de dificile sau chiar imposibile din cauza presiunii timpului şi a condiţiilor de spaţiu. Ca şi măsuri viitoare, avem în vedere pregătirea cât mai multor echipe în număr de 9 – 10 oameni, şi personal de schimb, distribuite la nivel naţional şi dotate atât cu utilaje terasiere cât şi cu mijloace de intervenţie specifice. De asemenea, este necesară prestabilirea şi estimarea necesarului de personal şi materiale în cât mai multe locaţii unde este posibil acest lucru. În concluzie, îmbunătăţirea prognozelor prin înfiinţarea unor noi puncte de monitorizare hidrologică, optimizarea aplicaţiilor existente, creşterea numărului de Centre de Intervenţie şi dotarea cu utilaje terasiere şi de transport sunt priorităţi ale A.N. “Apele Române”, acestea putând fi realizate şi/sau achiziţionate din surse proprii, şi sperăm noi, şi în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, precum continuarea proiectului WATMAN, etapa II. ” – Nicolae Bărbieru, Director General al A.N. “Apele Române.
