Statul român a ajuns să se comporte ca un tâlhar la drumul mare. Nu e nicio exagerare și cine nu crede să se uite mai bine în fluturașii de salarii sau în actele firmelor pe care le dețin.
Așa s-a uitat și un fermier din Mărăcineni , Argeș, Irina Toma care după ce s-a spetit muncind pe ger sau pe canicula la mica plantație de muri pe care o deține, a ajuns la concluzia că a muncit degeaba, căci statul nu îi recunoaște firma când vine vorba despre subvenții agricole, cum că ar fi prea mica pentru mofturile unui stat atât de prețios, dar când vine vorba de încasat taxe și impozite apelează chiar la ceea c ear părea ilegal, practicându-se totuși la scară națională- dubla impozitare.
Asigurările obligatorii de sănătate au ajuns un fel de coșmar pentru mulți din românii care au salarii, dar mai prestează și alte activități și mai încasează ceva bani. Nu contează că prin spitale nu primești decât atitudini arogante și autosuficiente din partea unor cadre prea slab pregătite ca să poate înțelege pentru ce sunt pe acolo, statul de obligă să plătești asigurări și din lozul pe care scrie că ai câștigat 5 lei. Nu contează că din salariu ti se oprește acum aproape 50% pe tot felul felul de taxe și impozite, dar în special pe sănătate, statul încalcă regula jocului și aplică dubla impozitare .
Fermierul din Mărăcineni, disperat de tălpile pe care I le pună cu aroganță și nesimțire chiar statul care ar trebui să –l sprijine, a ajuns la limita răbdării și se întreabă : ‟ Eu din ce trăiesc, dacă statul îmi ia absolut tot, recurgând inclusiv la dubla impozitare?
Ce m-ar mai putea motiva să continui o muncă de om nebun, pe câmp, în ploaie și în vânt, la 2-3°C sau la 48°C? De ce trebuie să mă lupt cu statul a cărui naționalitate o port, cu mândrie, de altfel? Nu primesc și nu am primit niciodată vreo subvenție sau vreun alt ajutor financiar, pentru că microferma mea are doar 5000 mp și nu-i este recunoscută existența, pentru a primi vreun fel de sprijin, dar i se recunoaște existența pentru a plăti taxe și impozite.
La final, vă spun cu sufletul amar: mic fermier român, caut țară care să mă respecte!‟
